De ce au fost eliberați inculpații DNA din Portul Constanța: Sunt bătrâni, bolnavi, au copii mici sau firme cu mulți angajați / DNA: Circuit al șpăgilor de 6 milioane de euro / Cine sunt judecătorii care recunosc ”gravitatea ridicată” a acuzațiilor, dar au dispus control judiciar sau nicio măsură

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Judecătorii Raul Alexandru Nestor și Cosmin Leancă de la Tribunalul București sunt cei care au luat decizia de a-i lăsa liberi sau sub control judiciar pe cei 20 de inculpați acuzați de procurorii DNA și reținuți în 24 februarie pentru că au luat sau dat șpagă în Portul Constanța, într-un circuit total de 6 milioane de euro, susțin procurorii. Pentru un singur inculpat s-a dispus măsura arestului la domiciliu.

În motivările lor, cei doi judecători recunosc în cele mai multe dintre cazuri ”gravitatea ridicată” a acuzațiilor sau faptul că ”există suspiciuni rezonabile” pentru comiterea faptelor de care inculpații sunt acuzați ori că anumite acțiuni și comportamente ale inculpaților denotă un ”un grad de pericol sporit”, dar în final susțin că nu există totuși motive pentru plasarea lor în arest la domiciliu sau în arest preventiv.

În privința modului de operare al procurorilor ori al investigatorilor sub acoperire, judecătorii ”nu contestă realitatea și validitatea probelor aduse de DNA” prin intermediul acestora, susțin că investigatorul a acționat corect și conform limitelor pentru care a fost autorizat, dar că înregistrările video, ambientale și mărturiile investigatorilor care luau parte efectiv la negocierea și împărțirea șpăgilor nu sunt suficient și erau necesare și alte probe.

Între argumentele judecătorilor pentru plasarea sub control judiciar a oamenilor de afaceri foarte cunoscuți și influenți pe plan local, cu rădăcini în administrația Mazăre-Constantinescu, sunt că aceștia sunt bătrâni, bolnavi, au copii mici care trebuie ”să crească adecvat” sau au firme cu mulți angajați care trebuie să funcționeze în continuare.

Procurorii spun că oamenii de afaceri bătrâni sau bolnavi apar extrem de activi în timpul tranzacțiilor, deplasărilor în diferite locații, al negocierilor ori al discuțiilor cu alți inculpați. Alte argumente pentru alți inculpați sunt că nu există indicii că ar urma să comită alte infracțiuni sau să se sustragă anchetei.

• Argumentele judecătorului Raul Nestor pentru eliberarea oamenilor de afaceri Petrică Buduru, Vasile Costea, Jean Paul Tucan, Muberra Munur Aktimur

În cazul a 7 inculpați, judecătorul Raul Nestor recunoaște că există suspiciuni rezonabile că aceștia au comis faptele de care îi acuză procurorii DNA, dar spune că suspiciunea nu poate justifica o măsură preventivă cu conținut custodial, conform motivării consultate de G4Media și Info Sud-Est.

Ulterior, magistratul susține că, deși investigatorul a acționat corect și nu a depășit limitele pentru care a fost autorizat, totuși procurorii trebuiau să aducă și alte probe, pe lângă înregistrări ambientale și mărturiile investigatorului care participă în momentele-cheie ale negocierii și tranzacționării banilor. 

• ”În concluzie, deși judecătorul de drepturi și libertăți nu are competența de a statua asupra legalității mijloacelor de probă administrate în cursul etapei investigative, fără a reține o activitate de provocare din partea investigatorului cu identitate atribuită, declarațiile acestuia nu pot justifica aplicarea unei pedepse în absența altor mijloace de probă”, se arată în motivare.

Judecătorul mai spune că nu contestă realitatea și validitatea probelor aduse de DNA cu ajutorul investigatorilor sub acoperire, dar adaugă faptul că aceștia se mai pot răzgândi uneori și de aceea nu poate accepta arestul preventiv:

• ”Fără a contesta realitatea și validitatea probatorie a actelor efectuate cu ajutorul investigatorilor cu identitate atribuită, judecătorul de drepturi și libertăți conchide că acestea nu sunt totuși suficiente pentru dispunerea celei mai severe măsuri preventive cu conținut custodial, nu rare fiind cauzele în care investigatorul cu identitate atribuită a revenit ulterior asupra poziției adoptate inițial”, se arată în motivare.

În cazul lui Petrică Buduru, judecătorul amintesc că acesta a dat bunuri și bani, dar au notat că nu e clar la cine urma să ajungă presupusa șpagă:

• ”Deși se arată în referat care este scopul remiterii sumelor de bani către investigatorul cu identitate atribuită, se susține că banii și bunurile date cu titlu de mită ar fi fost plasați prin intermediul investigatorului, dar nu se precizează și cine este destinatarul final, respectiv funcționarul care ar fi trebuit să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu”.

Apoi, judecătorul nu neagă probele ”concrete și relevante” administrate de procurori și susține că există suspiciuni rezonabile a implicării inculpaților în tranzacționarea presupuselor șpăgi, totuși:

• ”(…) judecătorul de drepturi și libertăți va avea în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile specifice unui standard de probă necesar dispunerii unor măsuri preventive cu conținut custodial. Așa cum s-a arătat anterior, mijloacele de probă administrate prin intermediul investigatorului de nume de cod, nu pot servi ut singuli la pronunțarea unei soluții de condamnare la pedeapsa închisorii, iar referatul nu prevede care anume ar mai fi mijloacele de probă pe care organul investigativ dorește să le administreze în cauză (aspect extrem de important pentru verificarea necesității măsurii preventive solicitate)”.

Nu în ultimul rând, judecătorul susține că infracțiunile pentru care există suspiciunea rezonabilă că au fost săvârșite de inculpați prin gravitatea deosebită și reacția publicului și creează o stare de neliniște în rândul opiniei publice, capabilă să justifice arestarea preventivă, totuși ”judecătorul de drepturi și libertăți va reține că o măsură preventivă cu conținut custodial nu poate fi dispusă în considerarea reacției opiniei publice”.

Pe de altă parte, judecătorul susține că modul prin care inculpații urmau să dea mai departe șpăgile promise a scos la iveală un mecanism greu de identificat și că aceștia gândeau în amănunt cum să asigure aparența legalității, fapt care denotă un grad de pericol sporit al inculpaților. Însă judecătorul susține că aplicarea arestului preventiv pe acest motiv ar anula orice diferență între privarea provizorie de libertate specifică arestării preventive și o pedeapsă în regim privativ de libertate:

• ”Acceptând că modul de comitere a infracţiunilor – constând în desfăşurarea unei activități infracţionale pe o perioadă mare de timp (de ordinul lunilor), respectiv că modalitatea în care sumele de bani promise urmau a fi remise denotă mecanisme care cu greu ar fi putut fi identificate, gândite în amănunt sub aparența legalității, denotă un grad de pericol sporit al persoanelor care au săvârșit infracțiunile, judecătorul va reține că dispunerea arestării pe acest considerent ar anula orice diferență între privarea provizorie de libertate specifică arestării preventive și o pedeapsă în regim privativ de libertate dispusă în considerarea gradului de pericol social al infracțiunii”.

Pentru patru dintre inculpați, toți oameni de afaceri, judecătorul susține că sunt bătrâni sau bolnavi și că nu ar suporta arestul preventiv, însă procurorii arată în referatul cu propunere de arestare că toți trei erau foarte activi în derularea circuitului banilor, în negocieri etc. Pentru unul dintre ei, judecătorul motivează că are un copil de 4 ani ”care necesită o îngrijire adecvată vârstei”. Aceștia sunt:

• Fostul fotbalist și președintele Farul Constanța Petrică Buduru, care are ”o vârstă relativ înaintată”, de 72 de ani, și care face afaceri în Portul Constanța, iar conform Ziua de Constanța urma să investească într-un terminal de produse lichide în port. Procurorii arată însă că acesta era foarte activ de-a lungul lunilor în care s-a desfășurat investigația DNA;
• Omul de afaceri turc Muberra Munur Aktimur care voia să câștige o licitație pentru concesionarea unui teren și despre care judecătorul spune că are ”afecțiuni medicale extrem de severe”. Însă procurorii DNA arată în referatul cu propunere de arestare că acesta era extrem de activ în relația cu investigatorul, cu alți inculpați și, în general, în tranzacționarea banilor;
• Omul de afaceri Vasile Costea, abonat la banii publici ai Constanței, din cercul de apropiați ai lui Radu Mazăre când acesta era primar și implicat într-un dosar penal cu fostul șef al Curții de Apel Constanța Nicolae Stanciu, tatăl fostului șef DNA Constanța, care apare în dosarul DNA și care a fost schimbat din funcție cu câteva zile înainte de perchezițiile colegilor lui de la București în Portul Constanța. Citește toate detaliile aici.  Judecătorii spun, de asemenea, că Vasile Costea are ”afecțiuni medicale extrem de severe”, însă procurorii au arătat cum acesta era unul dintre cei mai activi inculpați din dosar.
• Omul de afaceri Jean Paul Tucan, care este ”obligat să folosească un aparat special pentru a respira”, dar și că acesta trebuie să-și întrețină familia, mai ales că are un copil de 4 ani. În referatul procurorilor se arată cum omul de afaceri era, de asemenea, foarte activ. Este un om de afaceri constănțean, fost candidat PNL la Primăria Năvodari, care a investit în agrement, imobiliare și panificație. În 2011, în timp ce activa încă în politică, Tucan era în relații de prietenie cu Radu Mazăre, fostul baron PSD al Constanței, căruia i-a adus cadou o șapcă în stil Che Guevara din Cuba. Vezi detalii aici.

În cazul unui alt inculpat, Daniel Liliac, deși acesta are antecedente penale ”care pot constitui primul termen al unei forme de pluralitate infracțională”, totuși, judecătorul a considerat că acest motiv nu poate justifica arestarea lui preventivă.

• Argumentele judecătorului Cosmin Leancă pentru inculpații Ion Dumitru, Aurelian Pilcă, Eugen Bogatu, Laurențiu Țăranu, pentru angajații în Portul Constanța Laurenţiu Florin Chirilă, Luciana Izabel Mocanu și George Vișan și pentru Luminița Boja și fostul șef al Gărzii de Coastă Ionuț Voinescu

În motivarea judecătorului Cosmin Leancă, acesta spune despre omul de afaceri Ion Dumitru că va fi plasat în arest la domiciliu din cauza vârstei, 75 de ani, conform motivării consultate de G4Media și Info Sud-Est. Ion Dumitru formează, împreună cu alți doi inculpați, Aurelian Pilcă și Eugen Bogatu, cel mai cunoscut trio de foști vameși, actuali comisionari vamali, din Portul Constanța. Citește aici detalii. Cei trei și-au înființat firma Sea Container Services odată cu fosta administrație Radu Mazăre, în anul 2000, și alte trei firme înființate în 2004 și 2006, în cea mai înfloritoare perioadă a epocii Mazăre-Constantinescu. Firmele sunt, de asemenea, vizate de procurorii DNA. 

În privința foștilor vameși Aurelian Pilcă și Eugen Bogatu, judecătorul a considerat că aceștia pot rămâne sub control judiciar pentru că ”au o contribuţie redusă la comiterea presupuselor infracţiuni reţinute de procuror”, în raport cu activitatea presupus infracțională a partenerului lor de afaceri Ion Dumitru, care a fost plasat în arest la domiciliu. De precizat că Bogatu a mai fost anchetat pentru corupție în Portul Constanța și condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni cu închisoare. 

Despre omul de afaceri Laurențiu Țăranu, judecătorul spune că fapta reținută de procurori ”este de o gravitate relativ ridicată, prin raportare la modalitatea de săvârşire, respectiv că a promis oferirea unei sume importante de bani unor funcţionari publici în vederea atribuirii unui contract al cărui beneficiar era CN APM Constanţa SA, şi a remis efectiv către investigatorul sub acoperire o parte din această sumă de bani”. Însă judecătorul l-a lăsat în libertate pe inculpat pentru că administrează o societate comercială cu 160 de angajați, are 2 copii și nu are antecedente penale. 

În privința inculpaților Laurenţiu Florin Chirilă, Luciana Izabel Mocanu și George Vișan, judecătorul susține că, într-adevăr, sunt acuzați de infracțiuni ”cu o gravitate ridicată și cu un grad de pericol social însemnat”, dar ”chiar și în acest context, nu se poate lua în mod automat cea mai drastică măsură preventivă” pentru că nu există indicii că inculpații s-ar sustrage de la urmărirea penală sau ar urma să comită alte infracțiuni”:

• ”Este adevărat că inculpaţii sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate ridicată şi cu un grad de pericol social însemnat, respectiv infracţiuni de corupţie, aceştia desfăşurând presupusa activitate infracţională în timpul serviciului ori în legătură cu atribuţii de serviciu şi fiind învestiţi să le exercite în cadrul unei companii naţionale, însă chiar şi în acest context, nu se poate lua în mod automat cea mai drastică măsură preventivă, fiind necesară îndeplinirea scopurilor prevăzute de art. 202 alin. 1 cod procedură penală. Astfel, din actele existente la dosar şi a susţinerilor apărătorilor inculpaţilor cu ocazia judecării propunerii de luare a măsurii arestării preventive, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere faptul că nu rezultă indicii că inculpaţii ar intenţiona să se sustragă de la urmărirea penală ori să săvârşească vreo altă infracţiune, în contextul cauzei acest lucru nemaifiind posibil”, se arată în motivare.

În privința Luminiței Boja, aceasta și-a recunoscut fapta, ”a intermediat remiterea sumei de bani, de la suspectă către investigatorul sub acoperire, aceasta însă nesolicitând şi nereţinând vreo parte din această sumă ori vreun folos din intermedierea acestei relaţii”. Judecătorul a considerat că gravitatea faptei este redusă, astfel că a lăsat-o în libertate, fără nicio măsură preventivă.

Un alt inculpat lăsat în libertate fără nicio măsură este fostul șef al Gărzii de Coastă, Ionuț Voinescu, pentru că ”singura probă prezentată de procuror în susţinerea acuzaţiei privind săvârşirea infracţiunii de dare de mită este reprezentată de convorbirea purtată în mediul ambiental între inculpat şi Teodorescu Mihai, director general al CN APM Constanța”, probatoriu insuficient pentru a considera că există suspiciuni rezonabile că ar fi dat șpagă.

Context

În 24 februarie, 41 de percheziții DNA au avut loc în Portul Constanța și alte locații (Eforie, București, Năvodari etc). Ancheta vizează oameni de afaceri locali influenți, foști vameși influenți în Port și pe unul din șefii PSD Constanța, Ion Dumitrache, dar și pe George Vișan, director comercial în Portul Constanța, cel care ia deciziile când actualul director al portului lipsește și un apropiat al fostei administrații locale Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu.

Acuzațiile procurorilor sunt de dare, luare de mită și abuz în serviciu. Este vorba de șpăgi în valoare totală de 6 milioane de euro, bani care s-ar fi tranzacționat pentru obținerea de beneficii, terenuri, dane și contracte în Portul Constanța. Procurorii s-au folosit de ofițeri sub acoperire pentru obținerea de probe video și audio.

Trei procurori DNA au lucrat la anchetă timp de mai multe luni, în care au infiltrat ofițeri sub acoperire în Portul Constanța, care ar fi preluat presupusele șpăgi de la funcționari, oameni de afaceri, politicieni etc. Procurorii care au lucrat la anchetă sunt Viorel Cerbu, Ionuț Ardeleanu și Petrică Popa.

Directorul comercial din Portul Constanța, George Vișan, este o figură foarte cunoscută pe plan local din epoca Radu Mazăre, cu relații apropiate și cu actuala conducere a organizației locale a PSD. Acesta ar fi fost de acord să împartă o mită pentru atribuirea unor terenuri ofițerului DNA sub acoperire, conform procurorilor.

În dosar sunt vizate și firmele Boskalis, Van Oord Dredging and Marine Contractors B.V. Rotterdam (sucursala Constanța), pentru dare de mită. Societățile Boskalis și Van Oord au gestionat proiectele de extindere a plajelor de pe litoralul românesc, în valoare totală de peste 1 miliard de euro din bani UE.

În stenogramele procurorilor DNA apar și numele lui Emil Banias,fratele fostului senator Mircea Baniascare a schimbat șase partide în ultimii 20 de ani și care și-a consolidat cariera politică la începutul anilor 2000 în zona Traian Băsescu – Elena Udrea. Mircea Banias a fost șeful Portului Constanța și a fost parlamentar timp de 16 ani. Alături de Cristina Dumitrache, era cel mai longeviv parlamentar din sud-estul României care, la fel ca fiica șefului PSD Constanța, a pierdut alegerile generale în iunie 2024. Cristina Dumitrache este fiica lui Ion Dumitrache, șeful PSD Constanța pus sub control judiciar în acest dosar.

G4Media și ISE au arătat în septembrie 2023 cum un singur dosar instrumentat de DNA în Portul Constanța a fost finalizat cu condamnarea la închisoare a inculpaților, în toată istoria instituției. În toți acești ani, DNA a trimis în judecată mai mulți inculpați, în alte dosare, dar aceștia fie au fost achitați, fie au primit fie pedepse cu suspendare sau dosarele trenează în instanță.

De la ”Flota”, cu 80 de inculpați, între care și Traian Băsescu, la dosarul cunoscut generic ”Portul Constanța”, în care au fost trimiși în judecată 39 de inculpați, între care un senator, Mircea Banias, fratele lui Emil Banias, vizat de acțiunea din 24 februarie, și șefi din port, marile dosare Anticorupție din Port au fost închise și toți inculpații achitați. Există o singură excepție: Cea a directorului Direcţiei Domenii Portuare Eugen Bogatu care a pretins o șpagă de 20 de miliarde de lei vechi și care acum este anchetat din nou de procurorii Anticorupție.