Danemarca anunță că va retrage ajutorul social acordat imigranților care nu lucrează / Premierul Frederiksen: Oamenii au datoria să aducă o contribuție și să fie utili

Prim-ministrul danez, social-democratul Mette Frederiksen, tocmai a anunțat un reviriment al politicii sale restrictive privind imigrația. El dorește să retragă ajutorul public și subvențiile pentru imigranții care nu lucrează și care nu contribuie la sistemul public danez.

„De prea mulți ani am făcut un deserviciu multor oameni prin faptul că nu le cerem nimic”, a justificat această nouă cerere şi ministrul Muncii, Peter Hummelgard, care susține că „cel mai important lucru pentru noi este că oamenii ies din casele lor”.

Măsura face parte dintr-un pachet de reforme pe care Frederiksen le-a prezentat cu scopul de a crește integrarea imigranților și de a echilibra un sistem social în care consideră că ajutorul pentru imigranți și refugiați cântărește prea mult.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Acesta va afecta șomerii cu „nevoi de integrare” care primesc sprijin financiar de la stat. „Vrem să introducem o nouă logică de lucru în care oamenii au datoria să aducă o contribuție și să fie utili”, a explicat Frederiksen, „și dacă nu pot găsi un loc de muncă regulat, vor trebui să facă un alt tip de serviciu pentru a obține subvenții”.

Inițial, schema este destinată celor care au primit beneficii de la stat timp de trei sau patru ani și nu au un anumit nivel de şcolarizare şi de cunoaștere a limbii daneze. Ei trebuie să lucreze cel puțin 37 de ore pe săptămână.

„Poate fi o slujbă pe plajă pentru a aduna chiştoace de ţigări sau materiale plastice sau pentru a ajuta la rezolvarea diferitelor sarcini într-o companie”, a spus Hummelgaard. Guvernul danez, care și-a stabilit public obiectivul de a reduce numărul de solicitanți de azil la zero, constată, cu îngrijorare şi rata scăzută a ocupării forței de muncă în rândul femeilor din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Turcia, și consideră că acest act normativ va ajuta la integrarea acestora după ce va fi aprobat de Parlament.

Până acum, principala critică a venit de la stânga. „Mă tem că acest lucru va duce la dumping social sponsorizat de stat”, a spus purtătorul de cuvânt al Folketing, Mai Villadsen.

Guvernul danez face astfel un pas suplimentar în înăsprirea politicii sale de imigrare, după ce, în iunie, a aprobat în iunie o lege privind azilul care va permite expulzarea solicitanților în centre situate în țări din afara UE în timpul procesării solicitării lor și chiar după ce au obținut statutul de refugiat, astfel încât să nu intre pe teritoriul danez dacă nu au statutul de refugiat deja acordat.

Copenhaga speră să ajungă la acorduri cu alte țări care preiau astfel de centre ca subcontractor și să descurajeze intrarea în țară a ilegalilor sau să o evite cu totul. Proiectul de lege, promovat de guvernul de centru-stânga și susținut de dreapta și extrema dreaptă, a fost aprobat cu votul a 70 de deputați pentru și 24 împotrivă.

De asemenea, Frederiksen le-a retras permisul de ședere refugiaților sirieni, după modificarea clasificării oficiale a Damascului, care a ajuns să fie considerată o „zonă sigură” și a înăsprit legea „vechimii”, pentru a limita numărul de locuitori „non-occidentali” care pot trăi în fiecare cartier la 30%, ca obiectiv care trebuie acoperit în zece ani. În cartierele vizate, copiii sunt obligați să frecventeze școlile din primul an, pentru a promova socializarea în stil occidental și învățarea limbilor străine, iar familiilor care refuză li se retrag subvențiile și asistența socială din partea statului.

Aceste politici au fost criticate de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați ca fiind „contrare principiilor pe care se bazează cooperarea internațională în domeniul refugiaților”, dar reproșurile nu par să îl afecteze pe Frederiksen, care proclamă drept triumf personal faptul că doar 761 de persoane au obținut azil în Danemarca în 2019 și alte 600 în 2020. De fapt, Danemarca primește de zece ori mai puțini refugiați decât vecinii săi Germania sau Suedia.

Sursa: ABC/ Rador/ Traducerea: Rodezia Costea