Curtea Constituțională solicită Parlamentului să modifice legea pentru alegerea președintelui României, astfel încât semnăturile de susținere să poată fi verificate la modul real

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituțională (CCR) a solicitat miercuri Parlamentului să modifice legea 370/2004 privind alegerea președintelui României, astfel încât să asigure autorităţilor publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea șefului statului termenele şi instrumentele proprii unui control efectiv al semnăturilor de susținere, ”de natură să satisfacă scopul şi exigenţele impuse de lege”.

Potrivit unui comunicat transmis de CCR, în urma analizei a 67 de contestații privind candidaturile la prezidențiale, ”Curtea Constituțională a constatat o serie de imperfecțiuni ale legislației în domeniu, cu precădere în ceea ce privește modul de reglementare a cerințelor pentru depunerea candidaturilor și verificărilor ce trebuie realizate de Biroul Electoral Central, în corelație cu termenele foarte scurte prevăzute de legislația electorală pentru realizarea acestor verificări, precum și pentru soluționarea contestațiilor de către Curte”.

Între altele, Curtea a constatat, cu privire la listele de susținători, că procedura de verificare a semnăturilor de susținere, sub aspectul termenelor în care se desfăşoară, ”nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul reglementării”.

”Toate aspectele privite coroborat nu fac altceva decât să demonstreze că autorităţile publice implicate în procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă – Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională – îndeplinesc un rol formal, nefiind în măsură ca, în termenele fixate de lege, să realizeze un control efectiv şi real cu privire la toate aspectele supuse verificării”, a mai transmis Curtea Constituțională.

Principalele lacune legislative identificate de CCR:

1. numărul nedeterminat de candidaţi care pot formula propunerile de candidatură în intervalul relativ scurt prevăzut de calendarul alegerilor
2. numărul nedeterminat de persoane care pot formula contestaţii
3. numărul minim de 200.000 de alegători care trebuie să se regăsească pe lista de susţinători a fiecărui candidat,
4. datele cu caracter personal care trebuie supuse verificării, sub sancţiunea răspunderii penale a falsului în declaraţii

”Pentru aceste motive, Curtea a apreciat că ”legiuitorul trebuie să reconsidere soluţiile legislative cuprinse în Legea nr. 370/2004, astfel încât să asigure autorităţilor publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea Preşedintelui României termenele şi instrumentele proprii unui control efectiv, de natură să satisfacă scopul şi exigenţele impuse de lege”, au conchis judecătorii CCR.

Solicitările Curții vin după ce mai mulți candidați la alegerile prezindețiale din această toamnă, printre care Viorel Cataramă, Miron Cozma, Cătălin Ivan, Alexandru Cumpănașu și Bobby Păunescu au depus la Biroul Electoral Central liste cu semnături de susținere bănuite a fi false. Pentru că BEC nu a putut proba concret falsitatea semnăturilor, CCR a dispus înregistrarea candidaturilor celor cinci și a sugerat sesizarea procurorilor.

Foto: Inquam Photos / George Călin