Curtea Constituțională a securizat poziția judecătorului CCR Dacian Dragoș: a invalidat toate teoriile avocatei AUR Silvia Uscov

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituțională pare să fi tranșat definitiv disputa juridică iscată la sfârșitul anului trecut de avocata AUR Silvia Uscov, cea care a încercat să-l extragă din Curtea Constituțională pe judecătorul Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan judecător CCR în vara anului trecut.

Deși verdictul dat joi a fost de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, considerentele cuprinse în motivare validează faptul că numirea lui Dacian Dragoș la Curtea Constituțională a fost legală.

Verdictul a fost dat de șapte dintre cei nouă judecători constituționali, întrucât Dacian Dragoș și Mihai Busuioc nu au participat la dezbateri și la deliberări: primul pentru că este direct vizat în acest dosar, iar cel de-al doilea pentru că are un dosar similar care urmează să vină pe rolul CCR.

De-a șoarecele și pisica

Silvia Uscov a deschis pe 30 decembrie 2025 un proces de contencios administrativ la Curtea de Apel București, exact în perioada în care CCR parcurgea lungul proces de deliberare asupra legii privind pensiile magistraților, iar voturile preliminare arătau o majoritate fragilă, de 5-4, în favoarea legii.

Uscov reclama că Dacian Dragoș nu îndeplinea condițiile legale de numire, adică „18 ani în activitate juridică sau în învățământul juridic superior”, după cum precizează Constituția și legea CCR. În opinia avocatei, „activitate juridică” ar fi însemnat doar activitate de judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar „învățământul juridic superior” ar fi însemnat doar predare la o facultate de drept, nu la facultăți de alt profil, așa cum era cazul lui Dacian Dragoș.

Evoluția dosarului a fost de a bun început suspectă. Primul termen a fost fixat pe 5 ianuarie, zi în care s-a și judecat, dar pronunțarea sentinței a fost amânată succesiv, vreme de câteva săptămâni, cu termene fixate – ca într-un joc de-a șoarecele și pisica – în ziua sau în preziua în care CCR însăși își fixa termenele pentru judecarea dosarului privind pesiile magistraților.

Acest fapt a alimentat suspiciunile că procesul deschis de Silvia Uscov ar fi fost, de fapt, orchestrat într-o anume convență dintre avocata AUR și instanța bucureșteană, cu scopul de a strica majoritatea fragilă care susținea, la CCR, constituționalitatea legii privind pensiile magistraților.

În cadrul acestui proces, președinția României a ridicat excepția de neconstituționalitate care a fost judecată joi de CCR și în care cerea instanței constituționale să lămurească înțelesul sintagmei „18 ani activitate juridică sau în învățământul juridic superior”, prezentă în formă identică atât în Constituție, cât și în legea CCR. Mai exact, dacă este constituțională sau nu interpretarea restrictivă avansată de avocata Uscova textului pus în discuție.

Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, pe motiv că „nu ține de competența Curții Constituționale examinarea interpretărilor ipotetice sau preventive date textelor legale de către justițiabili”, Curtea fiind obligată să intervină în cauze concrete, care generează încălcări efective ale Constituției.

Considerentele, adevărata miză

Dar mai importante decât decizia în sine (respingerea ca inadmisibilă a excepției) sunt însă considerentele deciziei, care sunt la fel de obligatorii ca și verdictul. Pornind de la faptul că textul legii este identic cu textul Constituției, CCR a oferit interpretarea sa asupra textului constituțional – adică exact menirea pentru care a fost înființată – urmând ca instanțele și toate celelalte autorități să respecte această interpretare atunci când judecă sau aplică textul legii.

Sintetizând, Curtea a stabilit următoarele:

• Cele două activități, cea juridică și cea în învățământul juridic superior, în măsura în care nu se suprapun, pot fi cumulate, astfel încât să rezulte cei 18 ani ceruți de textul Constituției. Deci se exclude ipoteza ca un candidat să fi avut „fie 18 ani de activitate juridică, fie 18 ani de predare în învățământul superior”, așa cum a interpretat la un moment dat instanța Curții de Apel București care judecă dosarul.
• „Activitate juridică” înseamnă orice activitate care cere absolvirea unei facultăți de Drept și care presupune profesarea Dreptului, și nu doar activități de judecător, procuror, notar sau consilier juridic.
• „Învățământul juridic superior” înseamnă orice activitate didactică (de predare) sau de cercetare în domeniul juridic, indiferent de facultatea la care este prestată.

Potrivit unor surse din CCR, verdictul a fost adoptat cu un scor de 6-1, cea care ar fi făcut opinie separată fiind președinta Simina Tănăsescu. Sursele ne-au precizat însă că aceasta ar fi fost de acord cu considerentele, dar ar fi preferat ca Curtea să-și asume o poziție mai tranșantă, în sensul să fi admis excepția și să fi declarat neconstituțională interpretarea restrictivă pe care a încercat-o avocata Uscov.

Procesul de la Curtea de Apel are următorul termen de judecată pe 2 iunie, marțea viitoare, și rămâne de văzut în ce măsura instanța va accepta decizia Curții Constituționale.