Comisia Europeană denunță un ”risc sistemic” de încetare a marilor dosarelor de corupție din cauza deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție. ”Ridică anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă în cel mai recent Raport privind statul de drept, publicat vineri, arătând că hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, referitoare la prescripție continuă să afecteze grav combaterea corupției în România. Documentul arată că instanțele inferioare au dispus încetarea proceselor penale și au desființat condamnări în numeroase cauze, inclusiv în cazuri de mare corupție. În plus, Comisia vorbește despre ”risc sistemic” și arată că aceste hotărâri ale ÎCCJ ”ridică anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”.

Dosare clasate și ”riscuri sistemice”

Potrivit executivului european, aplicarea deciziilor privind prescripția a dus la eliberarea unor inculpați și la închiderea definitivă a unor dosare de rezonanță. Această evoluție are un impact direct asupra societății, afectând negativ percepția publicului cu privire la capacitatea sistemului judiciar românesc de a combate eficient fenomenul corupției, potrivit raportului citat.

Analiza de la Bruxelles evidențiază un risc sistemic: hotărârile instanței supreme neutralizează efectul suspensiv al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022. Consecința directă este că o serie întreagă de cauze penale riscă să scape definitiv de sancțiuni, situație care ridică semne de întrebare inclusiv din perspectiva dreptului Uniunii Europene, potrivit raportului.

Opinii divergente în magistratură și noi întârzieri

Raportul notează că reacțiile din interiorul sistemului judiciar sunt împărțite. Pe de o parte, anumite asociații ale magistraților susțin că termenele legale de prescripție sunt, în sine, suficient de lungi pentru a permite soluționarea dosarelor. Pe de altă parte, alte asociații au semnalat că transferurile repetate de cauze între complete sau instanțe au generat noi întârzieri procedurale, facilitând astfel împlinirea termenului de prescripție.

Anchetele Parchetului European, sub semnul întrebării

Problema depășește granițele instanțelor naționale și afectează activitatea structurilor internaționale. Conform datelor transmise de Parchetul European (EPPO), deciziile ÎCCJ riscă să blocheze capacitatea procurorilor europeni de a desfășura anchete eficiente în România, în special în cazurile de infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Fragmentul relevant din raportul Comisiei Europene:

• ”Instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale în cauze de corupție și să desființeze hotărâri de condamnare, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale. Clasarea dosarelor de corupție, inclusiv a celor de nivel înalt, precum și eliberarea inculpaților ca urmare a împlinirii termenului de prescripție au continuat, afectând negativ percepția publicului cu privire la capacitatea sistemului judiciar de a combate eficient corupția. Anumite asociații ale magistraților au evidențiat totuși că termenele de prescripție sunt, în sine, suficient de lungi pentru a permite soluționarea unei cauze, în pofida impactului acestor hotărâri, în timp ce altele au raportat transferuri de cauze către alte complete sau instanțe, ceea ce a generat noi întârzieri și a condus la împlinirea termenului de prescripție al cauzei respective. Aceste hotărâri neutralizează efectul suspensiv asupra cursului prescripției al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale și ridicând anumite întrebări din perspectiva dreptului UE. Potrivit EPPO, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea afecta capacitatea Parchetului European de a desfășura anchete eficiente privind infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în România”

Citește mai jos raportul integral: Raportul din 2026 privind statul de drept – Capitolul consacrat situației statului de drept din România (traducerea oficială în Română)

Raportul Comisiei Europene – Statul de drept în România 2026