Curtea Constituțională a respins sesizarea USR la legea Ciucă – Ciolacu care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit

Curtea Constituțională (CCR) a respins marți sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei la legea care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit, potrivit unui comunicat oficial. Deputaţii Stelian Ion (USR) şi Ionel Dancă (Forţa Dreptei) au anunţat în decembrie că parlamentarii acestor partide depun sesizare la Curtea Constituţională împotriva legii prin care sunt dezincriminate anumite fapte de evaziune fiscală.

Comunicatul CCR:

În ședința din data de 19 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile art.I pct.6 [cu referire la art.9 ind.2 alin.(1) lit.c), la art.9 ind.2 alin.(2) coroborat alin.(1) lit.b) al aceluiași articol și la art.9 ind.3 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale], ale art.I pct.7 [cu referire la art.10 din Legea nr.241/2005], ale art.I pct.8 [cu referire la art.10 ind.1 din Legea nr.241/2005], ale art.II pct.1 și ale art.III pct.1 din Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și legea criticată, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale anterior menționate sunt în acord cu exigențele constituționale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare și respectarea deciziilor Curții Constituționale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Context. Președinții PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au inițiat și trecut prin Parlament în doar două zile un proiect de lege care dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit în 30 de zile de la finalizarea controlului ANAF. De asemenea, dacă prejudiciul e plătit până la primul termen de judecată, indiferent de valoarea prejudiciului, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.

Proiectul de lege îi scapă pe evazioniștii care produc prejudicii sub un milion de euro dacă plătesc prejudiciul plus 25% în timpul urmăririi penale de către procurori.

Proiectul lui Ciucă și Ciolacu modifică Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

În plus, proiectul prevede că DNA și DIICOT pot investiga și ele evaziunea fiscală prevăzută la articolele 8, 9 și 9 secund din Legea 241/200, în anumite condiții.

Ciolacu și Ciucă au depus proiectul la Parlament luni, 18 decembrie. Tot pe 18 decembrie a fost votat de Senat, iar marți, 19 decembrie, a fost votat de Camera Deputaților, potrivit site-ului oficial.

Legea merge acum la promulgare la președintele Klaus Iohannis.