G4Media.ro

Curtea Constituțională a amânat, pentru a treia oară, sesizările depuse de opoziție…

Foto: InquamPhotos / George Călin

Curtea Constituțională a amânat, pentru a treia oară, sesizările depuse de opoziție și de președintele Iohannis împotriva modificărilor aduse Codurilor Penale / Pronunțarea, amânată pentru 26 iunie, după reînnoirea CCR

Curtea Constituțională (CCR) a amânat marţi, pentru a treia oară, sesizările USR, PNL şi ale preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții.

Potrivit acestora, pronunțarea a fost amânată pentru 26 iunie, după venirea noilor judecători la CCR. ”Decizia a fost să se ocupe completul reînnoit de această speță. Cei care-și termină mandatul poate nu mai dau dovadă de interes”, au explicat sursele citate.

Ultima amânare a avut loc marțea trecută, motivul fiind, potrivit unor surse din cadrul CCR consultate de G4Media.ro, trimiterea cu întârziere a concluziilor de către judecătorii raportori, astfel că ceilalți membri ai Curții nu au avut timp să își formeze o părere. Judecător raportor pe Codul penal este președintele Curții, Valer Dorneanu – care vizează reînnoirea mandatului de șef al CCR, la alegerile care vor avea loc luna viitoare, iar pe Codul de procedură penală este fostul șef al DNA, Daniel Morar.

Sursele consultate au mai explicat și faptul că în ședința de marțea trecută nici măcar nu s-a intrat pe dezbaterea celor două acte normative.

G4Media.ro a scris luni, 27 mai, citând surse din cadrul Curții, că CCR ar putea respinge, pentru a doua oară, modificările aduse de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la Codurile penale.

Potrivit acestora, parlamentarii din Comisia specială condusă de Florin Iordache au pus greșit în aplicare decizia Curții Constituționale, care a mai respins o dată modificările aduse celor două acte normative.

Concret, unul dintre motivele pentru care va fi retrimis în Parlament Codul penal este articolul referitor la prescripția faptei penale, au explicat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro. În decizia de anul trecut prin care au respins inițial Codul penal, judecătorii constituționali au explicat că „întreruperea termenului de prescripție, cu consecința curgerii unui nou termen de prescripție, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ține de natura prescripției.”

Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul a preluat forma în vigoare a art. 155 alin. (2) din Codul Penal, ceea ce înseamnă că nu a fost respectată decizia CCR.

Pe 10 mai, președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională modificările aduse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, făcute pe repede înainte de Comisia Iordache și care au fost votate după doar două săptămâni de simulacru de dezbatere. Ambele legi îi fuseseră transmise președintelui pentru promulgare pe 2 mai.

Anterior, și PNL și USR au atacat modificările aduse celor două acte normative la Curtea Constituțională.

Reamintim că PSD și ALDE au introdus în Codurile penale modificări majore care ar echivala cu o amnistie mascată.

Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală au fost adoptate pe 24 aprilie de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. S-au înregistrat 181 de voturi ”pentru”, 83 ”împotrivă” și o abținere în cazul Codului de procedură penală și de voturi 180 de voturi ”pentru”, 81 ”împotrivă” și 2 abțineri (detalii aici). Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și de la alte partide, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeași bancă cu liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formațiunii. De altfel, UDMR a votat și în comisia Iordache modificările aduse de PSD și ALDE celor două Coduri penale.

Principalele modificări aduse Codului penal:

Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:

  • De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
  • De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).

Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:

  • reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
  • reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
  • reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:

  • revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
  • în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93);
  • revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii

Vezi aici integral observațiile finale ale Comisiei de la Veneția asupra modificărilor aduse la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.

Foto: Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

16 comentarii

  1. Toleranta ”0” la corupti si criminali.

  2. Azi e testul esențial pentru CCR dupa referendum.
    Va tine cont si de vointa electoratului sau va trage de timp amanand o decizie asteptata de 90% din electorat.
    O decizie negativă cere desființarea Curtii si evident modificarea Legii.
    Cat mai urgent cu atât mai bine.
    Pana la urmatoarele alegeri sa avem o structura noua neînregimentata politic.
    In care sa avem incredere.
    Fara scriitori de Constitutie.
    Validarea referendumului prin actualizare la Constitutie sa aiba loc cu o noua lege de functionare a CCR.
    La pachet.
    Cat mai urgent !
    Si nimeni nu se va mai îndoi de CCR.

    • faptul ca CCR a fost cumparata prin 2015 si au inceput sa sape la temelia justitiei demonstreaza cat se poate de clar faptul ca CCR trebuie dizolvata

      si daca e nevoie sa existe CCR, atunci numirile nu pot fi politice, altfel vine vreun alt partid de cretini, precum Pro Romania, sau ALDE si cumpara judecatori si iar incepe circul

    • De acord cu desființarea CCR
      Si upgrade la Constitutie.
      Dar mai sunt câteva lucrruri care nu merg si mai trebuiesc scrise la Constitutie.
      – stoparea emiterii de OUG de guvern.
      – cercetarea parlamentarilor pentru fapte de corupție de Parchete fara ca acestia sa se mai ascundă de furaciuni.
      – interzicerea ocupării CA de membri oricarui partid politic.
      Acces pe post numai cu experienta economica, reputatie si fara sprijin politic.

      Toate pot fi îmbunătățite si puse scurt cu termene si fara echivoc in modificările sugerate la Constitutie.

      Dar cine sa faca acest lucru vital?
      Exista cineva?
      Luptele intestine vor continua.

  3. „Dezbate”? Nu, aceasta grupare aplica doar ordinele primite de la cei care le platesc solda, fiind, in majoritate, carieristi, politruci, ex-securisti sau turnatori, ex-activisti pcr si complici ale mafiilor de hoti numite „partide”. Exemple – kgb-istul Dorneanu, turnatorul Enache, avocata hotilor din usl Pivnicieru sau udmr Varga etc. CURTEA CORUPTIEI DIN ROMANIA au distrus Justita interpretand COnstitutia in favoarea mafiilor politice,

    • Hai să fim corecți, nu sunt toți carieriști, politruci sau turnători, unii sunt fix qrve. Penale.

  4. Cine, de pe aici, mai are incredere in actuala curte constitutionala? Iar daca actuala formula permite greseli ce garantii avem ca nu se va mai intampla si pe viitor?
    Trebuie revizuita si aceasta curte constitutionala de asa maniera incat politicul sa nu mai aiba nici o atributie.

  5. Ba, ce plm e asta?? Cum dracu se amani asa la nesfarsit? Cu ce se ocupa oamenii astia mai exact in fiecare zi de sunt atat de ocupati?
    Ca om care merge la munca zi de zi si isi rupe coatele, ma oripileaza sa vad ca oamenii astia fac asa ceva…

    • Se ocupa cu nimic. Dealtfel cea mai buna ocupatie. Mai este platita si cu varf si indesat.
      Singura lor ocupatie este rezolvarea acestor sesizari. Cele mai multe, de interes major, care trebuie rezolvate cu celeritate. Cum draci dau un termen pe care tot ei il amana?
      Asta inseamna politizare. Sa freci menta, ca tot ai fost numit acolo si oricum nu poti fi tras la raspundere si nici demis.

  6. Cutra Constitutonala simte Scabia lui Damocles in jurul gatului, pe la incheieturi. Cutra Conspirationista simte in nari miros de catuse. CCR este un caz clar de spital. Din cauza unor ordinari aservti si fara scrupule ca cei din ccr, imaginea tarii este sifonata, iar infractorii zburda fericiti. O sa le stea in gat conjunctura.

  7. „Cei care-și termină mandatul poate nu mai dau dovadă de interes” – atunci si Casa de Pensii ar trebui sa nu dea dovada de interes in a ii plati pe astia care nu mai dau dovada de interes.

  8. totul pentru infractori. nimic pentru tara.
    totul pentru partid si securitate. nimic pentru tara.

  9. De multa vreme oamenii astia se fac ca lucreaza…Ar trebui sa ne facem si noi ca-i platim, la fel si cu pensiile. Ce nesimtiti. La fel ca judecatorii aia care au amanat puscaria lui Dragnea….Pai daca e corupt de ce trebuie atatea amanari? Ca acum inteleg ca in situatia in care PSD ar fi castigat alegerile era liber…Si mafiotii din CCR trebuie sa plateasca (aia care sunt mafioti) si judecatorii, la randul lor.

  10. mare bandit, dorneanu asta !

  11. mare bandit, dorneanu asta !

  12. Este nevoie imediat de reinnoirea CCR , dar nu cu pensionari care au protejat banditii sau pensionari din vremea lui Ilici, ci cu tineri scoliti in materie de constitutionalitate si nu tineri servili recomandati de puscariasi. . .