G4Media.ro

Curtea Constituțională a amânat până pe 30 septembrie o decizie în privința…

Curtea Constituțională a amânat până pe 30 septembrie o decizie în privința impozitării cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.000 de lei

Curtea Constituțională (CCR) a amânat marți până pe 30 septembrie o decizie în privința impozitării cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.000 de lei, au declarat surse din cadrul Curții pentru G4Media.ro.

Potrivit acestora, judecătorul raportor, Gheorghe Stan – fostul procuror-șef al Secției Speciale de anchetare a magistraților -, a propus amânarea pe motiv că nu a primit încă toate răspunsurile solicitate de la instituțiile ai căror foști angajați sunt beneficiari de pensii speciale.

Legea privind impozitarea cu 85% a tuturor pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Jutiție.

Într-o declarație pentru G4Media.ro, Renate Weber a explicat atunci că a făcut acest demers la Curte deoarece consideră că beneficiarii de pensii speciale sunt discriminați.

”Este vorba de o impozitare, chiar dacă legea vorbește de o taxare. În realitate suntem în fața unui impozit, ba mai mult, a unei duble impozitări. Pensiile de serviciu de peste 2.000 de lei sunt deja impozitate cu 10%, iar taxarea introdusă de lege se adaugă peste acea impozitare. Pe de altă parte, am considerat că sunt încălcate două articole din Constituție, articoul 16 și articolul 56. Orice stat are dreptul să își stabilească sistemul de impozitare, dar acesta trebuie să fie nediscriminatoriu. Aici, pensionarii care primesc pensii de serviciu sunt discriminați”, a susținut Renate Weber.

”Suntem, de fapt, în fața unei mari ipocrizii, pentru că din toate luările de cuvânt de ieri, atât din partea politicienilor, cât și din partea jurnaliștilor, toată lumea aștepta să vadă ce spune CCR. De parcă toți știau că e o problemă neconstituțională, dar așteptau din partea Curții să spună asta”, a mai adăugat Weber.

CCR s-a mai pronunțat o dată în privința pensiilor speciale. Pe 6 mai, judecătorii constituționali au respins abrogarea acestora, admițând două sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului împotriva legii prin care au fost abrogate toate pensiile speciale cu excepția celor din Armată și Ministerul de Interne.

Și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituţională cu privire la legea care stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

„În urma dezbaterilor, deliberând, Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…), în ansamblul său, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16, ale art. 44, ale art. 53 alin. (2), ale art. 56 alin. (2), ale art. 73 alin. (3) lit. l, ale art. 75 alin. (1), ale art. 124 alin. (3), ale art. 134 alin. (4) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie”, preciza ÎCCJ.

Conform sursei citate, sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevăd dreptul ÎCCJ de a sesiza CCR pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

Instanţa supremă arată în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”, care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”.

„Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. (…) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale”, se arată în hotărâre.

ÎCCJ menţionează că legea ce formează obiectul sesizării instituie taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale, legiuitorul instituind „un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri, şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale”.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, precizează ÎCCJ.

Instanţa supremă apreciază că noua „taxă” nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit deghizat, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se afirmă în sesizare.

ÎCCJ mai arată că, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.

Un alt argument este reprezentat de încălcarea principiului statului de drept, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste şi echitabile, precum şi de încălcarea principiului egalităţii statuat de Constituţie şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

În privinţa motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, ÎCCJ apreciază că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se încalcă principiul constituţional al organizării ierarhice a normelor juridice, având în vedere că, în pofida caracterului său ordinar, actul normativ modifică, implicit, dispoziţii legale cuprinse în acte normative cu forţă juridică superioară, respectiv dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

„Astfel, ca urmare a aplicării noilor dispoziţii legale (cu caracter ordinar), dreptul la pensie al magistraţilor nu ar mai fi în realitate în cuantumul stabilit în Legea nr. 303/2004 (lege cu caracter organic), ci într-un cuantum mult diminuat”, se subliniază în hotărâre.

Un alt argument este acela că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.

Camera Deputaților a adoptat pe 17 iunie, în calitate de for decizional, legea care prevede impozitarea tuturor pensiilor speciale cu până la 85%. Inițiativa, adoptată anul trecut de Senat, nu figura inițial pe ordinea de zi a plenului Camerei pentru dezbatere și vot final, fiind introdusă chiar la începutul ședinței.

Au fost înregistrate 307 voturi ”pentru” și un singur vot împotrivă, al deputatului Dorel Căprar, fostul lider al PSD Arad, inculpat în dosarul mitei de la Direcția de Drumuri Timişoara, fiind trimis în judecată alături de foști lideri ai PSD Arad. Zilele trecute, Căprar s-a înscris în PPU, partidul lui Dan Voiculescu.

Proiectul de lege a fost iniţiat anul trecut de senatorul PSD Eugen Teodorovici. Actul normativ urmează să fie transmis președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. De asemenea, legea poate fi atacată la Curtea Constituțională anterior promulgării.

Conform unui amendament de la PSD, PNL şi USR, „pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85%, pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei”.

Prevederea introdusă miercuri de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în Codul Fiscal de impozitare cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.000 de lei ale parlamentarilor a fost supusă din nou joi votului plenului comun al Parlamentului, deși USR a subliniat că este fără precedent ca o lege deja adoptată să fie din nou supusă votului, avertizând că acest lucru ar putea duce la declararea neconstituțională a întregului act normativ.

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

19 comentarii

  1. Discutarea legii in privinta carantinei si izolarii nu au putut sa o amane..dar pe asta da..vreo 2,5 luni. Ce nemernici…astia nu sunt oameni

    • Daca iese tot PSD la primarii in Bucuresti – mesajul e clar

    • Guvernul trebuie sa amane prin Ordonanta de Urgenta plata salariilor membrilor CCR si a pensiilor speciale, pana la 30 septembrie.
      Trebuie sa se termine odata cu aceasta bataie de joc.
      Niste impostori si niste likele primesc salarii si pensii nesimtite si nemeritate, in schimb, pentru pensionari nu sunt bani pentru majorarea pensiilor.

  2. Eu propun o amânare până la calendele grecești, ce spuneți CCRiștilor de doi bani?!

  3. Pana la anul nu hotarasc nimic si atunci admit contestatia

    • Normal. Dupa cele 2 randuri de alegeri niciun politician nu va mai fi interesat de problema si atunci si CCR o va putea declara neconstitutionala in „integralitatea ei”. Pot sa pariez toti banii pe care-i am pe asta. Daca cineva crede ca in CCR sunt oameni care au vreo treaba cu o anumita etica si moralitate , atunci e complet naiv.

    • Dorneanu – PSD Sputnik spera sa castige tot PSD la toamna si sa ramana cu cele 3 pensii speciale.

  4. nu v-ati prins mah …. mai vor 2 luni de pensii speciale

    • Nu te-ai prins tu. Decizia o iau dupa alegeri cand tema pensiilor speciale va deveni neimportanta si niciun politician nu va mai fi interesat de ea. Si atunci o vor declara neconstitutionala .

  5. Mănânci calule ovăz ? De ce trebuie întrebați tocmai beneficiarii dacă sunt de acord cu impozitarea. Întreabă-i pe românii care lucrează pe salarii de mizerie ca să le plătească acestor privilegiați ai sorții pensiile nesimțite. Ei trebuie întrebați, nu beneficiaii. Dar ce să te aștepți de la judecătorii CCR ?

  6. Cat de javre pot sa fie!

  7. S-ar fi facut gaura-n cer
    V-o spun, desi nu sunt profet:
    Daca slugoiul obedient valer
    Ar fi facut dreptate. Dar el e VALET

    • Ma deranjează amânarea pânăa fix după alegerile locale, nu amânarea pur și simplu!

  8. Ccr= comitetul central rosu adica pcr

  9. asta e ca arestarea lui” dady „,o lăsăm după alegeri !

  10. „Nimeni nu e mai presus de lege”….
    Sună bine,nu!?
    Stau și citesc,în ultimul timp,tot felul de argumente tâmpite pe care beneficiarii acestor „legi speciale” le invocă în apărarea „drepturilor” lor!!!
    „Stimabililor”….proiectul de lege,e incomplet!!!
    In afara faptului de a vă aduce „cu picioarele pe pământ”,v-aș pune să restituiți și sumele de bani încasate până acum ….nemeritat!!!
    Invocați tot felul de prostii,de parcă munca celorlalți e/a fost inutilă!
    O astfel de lege pentru privilegiați,nu ar fi trebuit dată niciodată!!
    Iar pentru o reparație totală,ar trebui trași la răspundere și inițiatorii acestei legi aberante,care a creat disproporții uriașe în sistemul de pensii din România!!
    Vă credeți ce!?
    ……….

  11. „Nimeni nu e mai presus în fața legii”…
    Sună bine,nu!?
    Stau și citesc în ultimul timp,tot felul de argumente tâmpite,pe care beneficiarii acestei legi „de căcat” ,le invocă pentru a-și argumenta „justețea și necesitatea”!?……”specialitatea” ……importanță muncii lor!!!!!!
    Băi idioților…….legea asta e incompletă(cea de impozitare)….
    Eu aș completa-o și cu obligativitatea restituirii sumelor de bani,încasate și nemeritate!!!!
    Și cu tragerea la răspundere penală și a inițiatorilor acestei legi aberante care a creat o „prăpastie” între cetățeni și a pus o povară nedreaptă pe sistemul de pensii din România!!
    Pomanagiilor!!!

  12. Cum,” Marea Privatizare ” a însemnat MAREA DISTRUGERE fabrici, combinate, exploatări , etc si au ajuns altii stăpânii țării, iar românii au ajuns SOMERI de unde sa mai fond de pensii. Nu aceeasi ” strategie” au putut aplica in privinta instanțelor si parchetelor…dimpotrivă..s au înființat iar judecătorii si Fondul DE PENSII al magistratilor a CRESCUT ptr ca numarul magistratilir contributori este cu mult maui mate decat cel al magistraților pensionari.Asadar magistrații NU IAU CI DAU din FONDUL LOR DE PENSII la fondul de pensii public . Practica si limbajul de ura al parlamentarilor sau guvernanților ascund propriile fapte prin care au distrus sursele de contribuții ale românilor la constituirea fondului de pensii pentru fostii muncitori si alte categorii de persoane trimise în SOMAJ începând cu 1990..

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.