Cum își pasează autoritățile responsabilitatea privind impactul pe mediu în controversa Bîstroe/ Ce spun Ministerul Mediului, Administrația Rezervației Deltei și Institutul de Cercetare din Deltă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministerul Mediului a transmis, într-un răspuns la solicitarea G4Media, că instituția nu a solicitat studii de la autorități sau institute de cercetare, nu a primit astfel de studii în legătură cu lucrările de dragare pe Canalul Bîstroe și nu are atribuții în a aprecia impactul lucrărilor menționate asupra mediului. Răspunsul Mediului este asumat de Direcția de Comunicare a instituției și poate fi consultat aici.

• ”MMAP nu a solicitat studii de la autorități/institute de cercetare și nu a primit astfel de studii în legătură cu lucrările de la Canalul Bâstroe (…) Corespondența derulată până la această dată între partea ucraineană și partea română în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontier se află publicată pe pagina de internet a MMAP, domeniul Evaluare Impact (…) MMAP nu are atribuții în a aprecia impactul lucrărilor menționate asupra mediului. Impactul potențial asupra mediului al unui proiect și măsurile de prevenire/reducere a impactului se analizează în cadrul studiilor de specialitate elaborate de experți contractați de inițiatorul proiectului”, a transmis Ministerul Mediului.

Ministerul condus de Tanczos Barna (UDMR) a mai precizat că pentru a afla dacă au fost elaborate rapoarte sau studii de specialitate privind impactul săpăturilor de pe Bîstroe asupra mediului trebuie să ne adresăm Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) sau Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD).

În schimb, ARBDD condusă de Gabriel Marinov a declarat pentru G4Media că instituția sa nu poate întocmi astfel de studii, iar Ministerul Mediului, care este ”ordonatorul de credite și singurul care poate demara astfel de analize, a făcut singurul studiu de impact asupra mediului în anul 2005”, la doi ani de la construirea Canalului Bîstroe. Reprezentanții ARBDD mai afirmă că, în acest moment, Ministerul Mediului lucrează la un caiet de sarcini pentru un nou studiu și că „la acest moment nu se poate face o evaluare fundamentală a impactului asupra mediului”. Documentul ARBDD poate fi consultat aici.

În schimb, INCDDD condus de biologul Marian Tudor susține că Institutul a mai întocmit un studiu de impact, în 2014, și că acesta a fost transmis ARBDD, care era beneficiarul proiectului (studiului):

• ”INCDD nu a întocmit recent un studiu de specialitate privind impactul pe care actualele lucrări de dragare de pe Canalul Bîstroe le au asupra mediului înconjurător. Ultimul studiu de specialitate referitor la Canalul Bîstroe este efectuat în anul 2014 (…) Beneficiar: Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Menționăm că studiul a fost predat beneficiarului”. Răspunsul INCDDD poate fi consultat aici.

Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, nu a mai răspuns apelului G4Media pentru un punct de vedere referitor la contradicțiile dintre răspunsurile INCDD și Ministerului Mediului pe de-o parte, și ale instituției pe care o conduce, ARBDD, pe de altă parte.

Context

La 15 februarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că are informații de la structurile din teritoriu că Ucraina face lucrări de dragare (curățare) a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.

Două zile mai târziu, în data de 17 februarie, Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirma, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.

Ministrul Tanczos Barna a declarat, în 19 februarie, că ”Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”. Ulterior, șeful său politic, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Ucraina ”ar trebui să oprească lucrările pe Canalul Bâstroe, până când specialiştii se vor pronunţa şi vor lua o decizie”.

Au urmat două săptămâni de discuții aprinse în spațiul public pe acest subiect, agenda fiind inundată de critici aduse acțiunilor de dragare ale Ucrainei sau acuze că inflamarea și întreținerea acestui scandal folosește intereselor Rusiei.

Președintele Klaus Iohannis a criticat politicienii care s-au grăbit să critice lucrările de dragare efectuate pe canalul Bîstroe și a precizat că partea ucraineană a solicitat discuții la nivel de experți cu Ministerul Transporturilor, Mediul și Externelor, dar aceste discuții nu au avut loc.

• „Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. La noi o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediul și pe Externe. Aceste discuții nu au avut loc dar ai noștri inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament”, a spus președintele Iohannis, într-o declarație de presă susținută în Varșovia, răspunzând la întrebările ziariștilor.
  Iohannis a notat că „ucrainenii spun că draghează pentru întreținere și cred că e legitim să se verifice împreună cu ei”, deoarece „până la urmă e teritoriu ucrainean”. Președintele a recomandat politicienilor care au intervenit pe marginea acestui subiect ca, înainte să „țină discursuri inflamate să lase experții să vadă ce este acolo”.

În replică, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că dragarea canalului Bîstroe este un subiect care afectează una dintre bijuteriile lumii și că în România s-a depășit momentul în care era sancționat delictul de opinie: „Oamenii se așteaptă de la noi la o reacție, nu să ne ascundem”, a susținut Marcel Ciolacu. Șeful PSD a susținut că autoritățile din România și Ucraina trebuie să rezolve cât mai repede acest subiect și să vină cu explicații pentru public.

• „Asta nu înseamnă că România nu a ajutat economic, umanitar, militar Ucraina și nu înseamnă că România nu are datoria să ajute Ucraina în continuare până când aceasta va câștiga războiul în fața unui agresor cum este Rusia. România va fi în viitor între cei mai importanți stâlpi pentru reconstrucția Ucrainei”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a revenit cu declarații și a anunțat că trei nave românești ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bîstroe. Navele sunt dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile, potrivit unei postări a ministrului pe Facebook.

Declarația lui Grindeanu a venit la o zi după ce ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a declarat că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bîstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată. Mai mult, oficialul ucrainean a spus că „am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”.

Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe condus de Bogdan Aurescu a transmis că„nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experţi din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”.

În cele din urmă, premierul Nicolae Ciucă a declarat într-un interviu pentru Antena 3 că, în cazul dragărilor pe canalul Bîstroe, ”sunt evidențe clare că adâncimea este mai mare de 3,5 metri”, dar a adăugat că ”nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat și speculat politic”: ”Sunt aspecte care se rezolvă în cadrul forumurilor internaționale”, a mai transmis Nicolae Ciucă.

În final, Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, a declarat în 23 februarie, la Antena 3, că un comitet independent de experți ar trebui să facă măsurătorile necesare pentru a înțelege ce se întâmplă în Canalul Bîstroe și a anunțat că, 1 martie, o echipă a Comisiei Europene va verifica situația de la Bîstroe și un raport va fi finaliza în maximum 10 zile după verificări. Detalii, aici.

Citește și Controversa Bîstroe: ”O avalanșă de știri neverificate, informații contradictorii, fără date certe/ Urgențele Deltei: Decolmatarea, repopularea cu pește, redeschiderea vechilor comunicări cu marea” – geologul Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar/ Explicații pe scenariile de dragare în Delta Dunării. 

Citește și Comisia Europeană va verifica Bîstroe, anunță Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi/ ”O echipă va face verificări pe canal la 1 martie, apoi vom avea un raport în maximum 10 zile/ Pentru Comisia Europeană este complet neclar”.

Citește și Profesor de geografie fizică, directorul Staţiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe: Nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează pe braţul Bâstroe, e o trăznaie din punct de vedere ştiinţific.