G4Media.ro

Cum ar putea afecta coronavirusul cheltuielile Uniunii Europene pentru apărare

Cum ar putea afecta coronavirusul cheltuielile Uniunii Europene pentru apărare

La nivel mondial, consecințele pandemiei de COVID-19 sunt alarmante. Pentru anul 2020, Fondul Monetar Internațional (IMF) a estimat o scădere cu trei procente a ritmului economic mondial, iar în privința UE, estimările sunt îngrijorătoare. Potrivit estimărilor economice din această primăvară, în anul 2020, economia (UE) se va contracta cu șapte procente.

Printre sectoarele cel mai grav afectate de coronavirus – atât la nivel mondial, cât și la nivelul UE – se numără cel al apărării.

Coreea de Sud și Thailanda și-au redus deja bugetul, dar impactul crizei asupra sectorului legat de apărare pare să fie inevitabil.

Deși statele membre nu au adoptat încă vreo decizie, în ultimii șapte ani, Comisia Europeană a redus deja la jumătate Fondul de Apărare European (EDF), aducându-l la 6 miliarde de euro, în timp ce planul militar de mobilitate, în valoare de 6,5 miliarde euro, a fost desființat în întregime.

Totuși, pandemia de COVID-19 nu făcut din lume un loc mai puțin periculos și nu există nicio alternativă în privința unui sisem funcțional de apărare care să funcționeze.

Având în vedere că situația din așa-zisa zonă MENA, formată din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, se agravează, China se impune tot mai mult, Federația Rusă își lărgește zona de influență, iar pericolul unei crize cauzată de schimbarea climei este în creștere, UE trebuie să dispună de un sistem de apărare funcțional.

Țările se confruntă cu o mare problemă, ele trebuind să aleagă între programele de apărare și cele sociale, iar Uniunea Europeană se găsește într-o situație privilegiată, întrucât ea poate reduce cheltuielile sporindu-și în același timp funcționalitatea.

Considerăm că raționalizarea cheltuielilor prin europenizarea sistemelor de apărare pare mai potrivită decât o reducere a bugetelor la nivel de stat, și credem asta din cel puțin trei motive.

Cheltuiește, dar raționalizează

În primul rând, europenizarea resurselor ar putea avea drept rezultat niște economii masive pe vremuri de criză. În anul 2019, statele membre ale UE au acordat sectorului militar cel puțin 203 miliarde de euro.

Asemenea cheltuieli militare sunt întrecute doar de cele ale Startelor Unite (585 de miliarde euro) și ale Chinei (250 miliarde de dolari). Totuși, fragmentarea sistemelor de apărare subminează operaționalitatea și eficiența forțelor armate.

În fiecare an, se pierd între 25 și 100 de miliarde euro din cauza ineficienței actualului sistem, care este bazat pe o coordonare redusă, având în vedere că 80% din achiziții și peste 90% din domeniul rezervat cercetării și tehnologiei țin de un nivel național.

Comisia UE a estimat că, încurajând cooperarea UE, țările membre ar economisi până la 30% din cheltuielile anuale înregistrate în aceste sectoare, ceea ce ar duce la o mai largă coordonare a forțelor de apărare și a așa-zisului departament R&D (Research and Development – Cercetare și Dezvoltare, n. red.), impulsionând în același timp inovația printr-o distribuție a resurselor.

În al doilea rând, divizarea apărării UE prin sistemele naționale subminează structural capacitatea militară a UE, așa cum a și reieșit din intervențiile (sau din lipsa unor asemenea intervenții) în Kosovo și în Libia (ca să menționăm numai câteva).

În schimb, separarea și împărțirea bugetelor de apărare ar putea avea de câștigat de pe urma unor economii cu un sistem R&D centralizat, ceea ce ar avea implicații indirecte și asupra interacțiunii forțelor.

Diferența dintre ceea ce cheltuim acum, ce am putea cheltui și cât de multe am putea realiza prin reunirea resurselor este chiar uimitoare.

Și totuși, se poartă convorbiri pe tema unei economii prin reducerea EDF, dar acoperirea acestui gol prin cooperare la nivelul UE nu înseamnă decât a se economisi bani prin sporirea producției.

Pe baza deja existentei Cooperări Structurale Permanente (PERCO) și a EDF va fi instituită o infrastructură centrală de apărare a UE. Asta înseamnă că se vor pune bazele unei piețe comune pentru cercetări și dezvoltare la nivel european.

Dublare și suprapunere

Investițiile din EDF ar pune capăt suprapunerii și dublării produselor europene de interes militar, s-ar concentra asupra unor noi necesități de apărare (de exemplu, securitatea cibernetică și spațiul cosmic) și ar spori capacitatea la nivel general a fiecărui stat în parte.

Programul European de Dezvoltare a Industriei de Apărare (EDIDP), Eurodrone (Sistemul de Pilotaj de la Distanță al Avioanelor de Altitudine Medie/MALE RPAS) și OCEAN2020 sunt deja un semn că o strategie de apărare unificată aduce beneficii economice și elimină efectele nedorite.

De exemplu, prin sprijinul și coordonarea acordată de Comisie prin PESCO, sunt în curs de dezvoltare 47 de proiecte, începând cu instructajul și terminând cu cibernetica. Statele membre ar trebui să continue să beneficieze de pe urma acestei structuri.

În al treilea rând, cheltuielile din sectorul apărării sunt, în definitiv, niște investiții publice.

Dată fiind recesiunea pe cale să afecteze tot Globul, dar mai ales Europa, o serie de investiții publice bine direcționate ar putea avea un impact strategic cât se poate de pozitiv.

Acordând șanse mai mari inovațiilor tehnice, uniunea s-ar arăta mai rezistentă în fața șocurilor cu care s-ar confrunta (cum este cel datorat pandemiei). Dacă lucrurile rămân în stadiul actual, nici UE ca organizație și nici fiecare stat membru în parte nu ar fi pregătiți în eventualitatea unor amenințări de ordin extern sau intern.

A trebuit să apară o pandemie mondială ca să se ia în serios propunerea legată de o sporire a resurselor financiare ale Comisiei Europene pentru Fondul de Redresare. Poate că și acest lucru face să vină momentul să formăm și să împărțim un sector al apărării.

Unul dintre primii pași în direcția înființării unei Comunități Europene a fost Planul Pleven din 1952 (plan purtând numele lui Rene Pleven, premierul francez din perioada menționată, n. red.), care însă a eșuat după doi ani din cauză că a fost respins de parlamentul francez.

Sperăm ca pandemia provocată de COVID-19 să readucă în discuție problema. Lumea secolului XXI nu este mai puțin periculoasă decât cea din secolul trecut, iar UE trebuie să fie pregătită pentru ea.

Sursa: Euobserver / Articol de Francesco Giumelli și Chiara Magrelli / Traducerea: Alexandru Danga (Rador)

Image by 272447 from Pixabay 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.