EXCLUSIV | Ministerul Apărării: 30 de pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc de la începutul războiului, dintre care jumătate doar în primele luni ale anului 2026 / România caută urgent sisteme anti-dronă 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministerul Apărării Naționale a transmis pentru G4Media primul tablou statistic agregat privind incidentele aeriene generate de războiul din Ucraina și care au afectat România în ultimii peste patru ani. Datele arată că, de la începutul invaziei ruse, aproximativ 30 de drone au pătruns în spațiul aerian românesc, dintre care jumătate doar în acest an.

MApN afirmă, în același timp, că România mizează în prezent pe transferul urgent de tehnică specializată anti-dronă de la statele europene partenere, în condițiile în care incidentele din apropierea frontierei s-au intensificat, iar recent o dronă kamikaze rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând un incendiu și rănirea a două persoane.

Răspunsul transmis de MApN vine după o solicitare formulată de G4Media în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Întrebările au vizat numărul dronelor care au pătruns în spațiul aerian românesc, incidentele soldate cu pagube și victime, misiunile de poliție aeriană, cazurile în care nu s-a intervenit asupra țintelor și măsurile adoptate pentru consolidarea apărării anti-dronă.

Peste 90 de atacuri în apropierea graniței României

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei au fost înregistrate peste 90 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România.

În aproximativ 30 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național, ultima situație de acest tip fiind cea din 29 mai 2026.

Totodată, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României.

Datele transmise de MApN arată că de la începutul anului 2026 și până în prezent au fost înregistrate:

• 32 de atacuri în apropierea frontierei;
• 24 de ridicări ale aeronavelor din serviciul de poliție aeriană;
• 15 pătrunderi neautorizate de drone în spațiul aerian românesc;
• 12 situații în care au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul național.

Ministerul precizează că de la începutul conflictului au fost emise aproximativ 60 de mesaje RO-ALERT legate de incidentele generate de războiul din Ucraina.

În paralel, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis peste 40 de avertizări către populația din județele Tulcea, Galați și Brăila, atunci când „au fost detectați vectori aerieni care evoluau la joasă altitudine în apropierea frontierei”.

De ce nu a fost doborâtă drona care a lovit blocul din Galați

Clarificările MApN privesc în special incidentul produs în noaptea de 29 mai 2026, când o dronă kamikaze rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit pe un bloc din Galați, la scurt timp după care G4Media a transmis solicitarea de informații.

Ministerul susține că neutralizarea acesteia înainte de impact nu a fost posibilă în condiții de siguranță.

„Fereastra de doar 4 minute de la detecție la impact a făcut imposibilă neutralizarea ei în siguranță în afara perimetrului locuit”, explică instituția.

Potrivit MApN, evitarea daunelor colaterale reprezintă o prioritate majoră, iar autoritățile încearcă să evite angajarea țintelor deasupra zonelor locuite.

Ministerul mai arată că există limitări operaționale specifice perioadei de pace. Utilizarea muniției defensive în apropierea frontierei poate genera riscul încălcării spațiului aerian al Ucrainei, iar deciziile operative trebuie luate în conformitate cu legislația națională și angajamentele internaționale ale României.

Legea anti-dronă și noile reguli de intervenție

Potrivit răspunsului transmis G4Media, MApN reamintește că în prezent cadrul legal pentru neutralizarea țintelor aeriene este reglementat de Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național, de Codul Aerian și de normele aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Aceste modificări legislative au fost adoptate tocmai pentru a oferi autorităților instrumente suplimentare de reacție în fața amenințărilor generate de războiul din Ucraina și de utilizarea pe scară largă a dronelor.

România caută urgent tehnică anti-dronă

În planul înzestrării, Ministerul Apărării afirmă că România a accesat fonduri europene prin programul SAFE și a semnat contracte dedicate apărării frontierelor maritime și fluviale.

Potrivit instituției, sistemul de supraveghere a spațiului aerian din zona Galați-Brăila și a complexului de treceri peste Dunăre este deja operațional.

Totuși, dezvoltarea unor sisteme fixe de mari dimensiuni necesită timp, motiv pentru care autoritățile caută soluții rapide pentru întărirea apărării.

„România mizează în prezent pe transferul urgent de tehnică specializată anti-dronă de la statele europene partenere”, arată MApN.

Ministerul precizează și că amplasarea unor sisteme defensive cu bază la sol necesită acordul autorităților locale și al proprietarilor terenurilor pe care acestea sunt instalate.

Un nou nivel al amenințării la granița de est

Datele comunicate de Ministerul Apărării arată că anul 2026 este deja unul dintre cei mai complicați ani din perspectiva incidentelor aeriene asociate conflictului din Ucraina.

Numărul ridicat de pătrunderi ale dronelor în spațiul aerian românesc, descoperirea repetată a fragmentelor de aparate de zbor pe teritoriul național și incidentul fără precedent de la Galați au determinat autoritățile să accelereze măsurile de consolidare a apărării anti-dronă.

În paralel, România își coordonează răspunsul cu obiectivele Strategiei naționale de reducere a riscurilor de dezastre 2024-2035 și cu eforturile NATO și ale Uniunii Europene de întărire a securității pe flancul estic.