Crimele din motive rasiste, în creștere în Franța, determină autoritățile să reconsidere ceea ce poate fi catalogat drept terorism

O crima inspirată de extrema dreaptă forțează Franța să se confrunte cu ceea ce poate fi catalogat ca terorism. Criticii spun că alte crime rasiste ar fi trebuit considerate la fel.

Hichem Miraoui, un frizer tunisian în vârstă de 45 de ani, se afla acasă în sudul Franței la sfârșitul lunii mai, discutând la telefon cu mama și surorile sale, când un vecin a trecut pe lângă el și l-a împușcat mortal din pragul ușii, scrie Reuters.

După ce l-a ucis pe Miraoui și l-a împușcat în mână pe vecinul kurd Akif Badur, Christophe Belgembe a postat patru videoclipuri pe Facebook, potrivit Parchetului antiterorist francez, cunoscut sub numele de PNAT. Plângându-se de un stat „incapabil să ne protejeze, incapabil să îi trimită acasă”, Belgembe a declarat că a „eliminat doi sau trei rahați” și că acesta a fost doar începutul.

Belgembe s-a predat poliției câteva ore mai târziu și și-a recunoscut vinovăția, a precizat PNAT. Avocatul său nu a răspuns la o cerere de comentarii.
Belgembe a negat orice motivație rasistă sau teroristă, însă PNAT l-a acuzat de crimă premeditată cu motivație rasistă și tentativă de crimă ca parte a unei acțiuni teroriste.

A fost pentru prima dată când PNAT, care poate prelua orice anchetă penală despre care consideră că îndeplinește criteriile terorismului, a investigat o crimă inspirată de idei de extremă dreapta. Pedepsele pentru terorism sunt mai aspre, iar forțele antiteroriste au puteri de investigare sporite.

Acțiunea PNAT indică o schimbare mai amplă în Franța, unde atacurile jihadiste au scăzut, în timp ce infracțiunile rasiste, xenofobe sau antireligioase au crescut cu 11% față de anul trecut, pe fondul creșterii sprijinului pentru extrema dreaptă.

Într-una dintre înregistrările video de după atac, Belgembe și-a exprimat sprijinul pentru Frontul Național (RN) de extremă dreapta, cel mai mare partid parlamentar din Franța, potrivit unei surse care a văzut înregistrarea video, dar care nu a fost autorizată să vorbească public despre aceasta.

Purtătorul de cuvânt al RN, Laurent Jacobelli, nu a răspuns la o solicitare de a comenta videoclipul. Pe X, șefa RN, Marine Le Pen, a declarat că decizia PNAT de a investiga uciderea lui Miraoui va face lumină asupra acestei „crime odioase”, care pare a fi „rasistă”.

Familia lui Miraoui, liderii musulmani și grupurile antirasiste au salutat decizia de a-l investiga pe Belgembe în temeiul legilor privind terorismul, dar au declarat că autoritățile franceze au fost lente în a considera crimele de extremă dreaptă drept terorism.

„Chiar dacă este târziu, este binevenită”, a declarat Azzedine Gaci, șeful unei moschei mari de lângă Lyon. „De fiecare dată când are loc o crimă de acest gen, ar trebui să fie considerată un act terorist, deoarece este făcută pentru a insufla teroare în comunitățile noastre”.

PNAT a refuzat să comenteze acuzațiile că a fost lent în a clasifica violențele extremei drepte drept terorism. Cu toate acestea, a declarat pentru Reuters că, de la crearea sa în 2019, s-a ocupat de alte 15 cazuri care implicau suspecți de extremă dreaptă. Niciunul dintre acestea nu a fost omucidere.

Jean-Louis Bruguiere, un fost judecător antiterorism care a ajutat la crearea PNAT, a declarat pentru Reuters că politica polarizată a Franței „poluează dezbaterea” cu privire la modul de clasificare a acestor crime. El a spus că PNAT a preferat „să dea dovadă de prudență extremă”, alegând doar cazuri solide.

Mii de persoane au protestat în Franța în aprilie după uciderea lui Aboubakar Cisse, un malian în vârstă de 22 de ani care a fost înjunghiat mortal într-o moschee de către un intrus care a insultat islamul în timp ce filma actul, solicitând ca uciderea sa să fie investigată ca terorism.

PNAT a refuzat să se ocupe de cazul lui Cisse. De asemenea, a refuzat să investigheze un atac armat din 2022 la un centru kurd din Paris, în care au murit trei persoane, stârnind critici din partea activiștilor pentru drepturile omului și a comunității kurde din Franța.

PNAT a refuzat să spună de ce nu s-a ocupat de uciderea lui Cisse sau de atacul de la centrul kurd.

Cu toate acestea, procurorul din Nimes, Cecile Gensac, al cărui birou a preluat cazul lui Cisse, a declarat că PNAT a refuzat să investigheze deoarece criminalul nu avea nicio ideologie și a acționat doar din „dorința obsesivă de a ucide”.

Într-o decizie a PNAT din 2023, văzută de Reuters, se spune că, deși atacatorul de la centrul kurd avea o „ură față de străini”, nu părea să fie condus de vreo ideologie și la domiciliul său nu au fost găsite dovezi ale unor legături cu extrema dreaptă.

Bruguiere a apărat decizia PNAT de a investiga asasinarea lui Miraoui, spunând că, chiar dacă Belgembe a acționat singur, el și-a văzut actul într-un cadru ideologic mai larg „care transcende actul în sine”.

În conformitate cu legislația franceză, terorismul este o infracțiune în care autorul are „scopul de a tulbura grav ordinea publică prin intimidare sau teroare”.

Olivier Cahn, profesor de drept la Universitatea Cergy-Paris, a declarat că unele dintre deciziile anterioare ale PNAT au subliniat cât de deschisă la interpretare este definiția franceză a terorismului.

„Terorismul nu este actul”, a spus el. „Terorismul este ceea ce PNAT spune că este terorism”.

PNAT a investigat 66 de cazuri de terorism jihadist anul trecut, în scădere cu aproape o treime față de 2019.

Între timp, rasismul este în creștere, potrivit unui raport din 2024 al Comisiei pentru drepturile omului din Franța. Ministerul de Interne a înregistrat 79 de acte anti-musulmane între ianuarie și martie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 72% față de aceeași perioadă din 2024.

Belgembe și victimele sale locuiau în Puget-sur-Argens, un oraș dintr-o regiune din sud-estul Franței care a fost mult timp un bastion al extremei drepte. În alegerile legislative de anul trecut, RN a obținut aproape 60 % din voturi în oraș.

Badur, vecinul kurd care a fost împușcat în mână, a declarat că singura sa conversație cu Belgembe a constat în a fi întrebat despre naționalitatea și statutul său de rezident. Badur, un activist al Partidului Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd, a declarat că a părăsit Turcia în urmă cu doi ani de teama încarcerării.

„Am fugit de rasismul din țara mea, doar pentru a mă confrunta cu rasismul aici”, a spus el.