”Copiii din Capitală pierd zilnic şansa de a merge pe jos sau cu bicicleta în siguranţă” / Bucureşti, pe penultimul loc în Europa la mobilitate prietenoasă copiilor: locul 34 din 36 în clasamentul Clean Cities

Bucureştiul se clasează pe locul 34 din 36 într-un clasament european al numărului de „străzi şcolare” şi pistelor de biciclete protejate, iar o analiză de specialitate arată că reţeaua rutieră cu limite de 30 km/h cuprinde un sfert dintre străzile oraşului, reiese dintr-o analiză întocmită de organizaţia Clean Cities, citată de Asociaţia 2Celsius.

Potrivit cercetării, la nivel european, Paris a devenit cel mai bun oraş din Europa pentru pedalare şi deplasare independentă în cazul copiilor.

Clasamentul întocmit de reţeaua europeană non-guvernamentală Clean Cities are pe următoarele locuri oraşe ca Amsterdam, Anvers, Bruxelles, Lyon şi Helsinki.

Capitala României ocupă locul 34 din 36 în primul clasament european al oraşelor prietenoase cu copiii la capitolul mobilitate, cu scorul de 2,2/30 (calificativ F).

„Bucureştiul are zero ‘străzi şcolare’ amenajate lângă cele 169 de şcoli primare din Bucureşti. Doar 25% din reţeaua rutieră este sub limita de 30 km/h, faţă de aproape 90% la Paris. Pistele protejate pentru biciclete au o lungime de 25 km (1% din reţeaua de străzi), de 30 de ori mai puţin decât la Helsinki”, se menţionează într-un comunicat de presă al Asociaţiei 2Celsius.

Ierarhia se bazează pe date oficiale colectate de Clean Cities în colaborare cu ONG-uri şi autorităţi locale din ţările analizate. Pe durata studiului au fost analizaţi trei indicatori care reflectă îndeaproape recomandările ONU şi ale altor experţi pentru oraşe şi mobilitate prietenoase copiilor – un grup deosebit de vulnerabil: străzi şcolare la şcoli primare, piste de biciclete protejate şi limite urbane de viteză de 30 km/h, care reduc poluarea şi accidentele.

„Copiii sunt, astăzi, mai puţin liberi să se deplaseze şi mai puţin activi decât altădată, în special fetele. Clasamentul nostru arată însă că părinţii, profesorii şi administraţiile locale pot face progrese rapide şi semnificative. O plimbare prin Paris astăzi este o gură de aer proaspăt faţă de situaţia de acum zece ani. Este nevoie de viziune, leadership şi investiţii constante, dar majoritatea oraşelor pot şi ar trebui să parcurgă acelaşi drum”, a declarat, în comunicat, Barbara Stoll, director senior la Clean Cities Campaign.

„Pionierii de lungă durată ai mobilităţii urbane progresiste, precum Amsterdam (locul 2, calificativ B) şi Copenhaga (locul 11, C), rămân în top. În acelaşi timp, Paris, Bruxelles (locul 4, C) şi Londra (locul 14, C) au urcat rapid în clasament datorită măsurilor recente. Atât ‘campionii’ vechi, cât şi cei noi îşi datorează succesul liderilor locali dedicaţi, a constatat Clean Cities – un factor care poate anula diferenţele tradiţionale dintre nord şi sud, vest şi est sau nivelurile de venit. Politicile naţionale contează mai puţin: oraşe din aceeaşi ţară pot avea poziţii foarte diferite. Italia, de pildă, are Bologna (locul 16, C) drept cel mai bun performer, în timp ce Florenţa (29, E) şi Roma (32, E) sunt la coada clasamentului. În Spania, Barcelona (7, C) stă mult mai bine decât Madrid (26, D) şi Zaragoza (28, D)”, notează organizaţia.

Pe de altă parte, Germania şi Polonia nu au oraşe în primele zece, „din pricina culturii auto persistente şi a faptului că administraţiile locale nu controlează integral limitele de viteză şi parcarea”, însă leadershipul puternic a ajutat München (locul 12, C) şi Wroclaw (20, D) să urce în clasament, transmite Agerpres.

„Zece oraşe nu au nicio stradă şcolară, iar în majoritatea locurilor unde există, restricţiile se aplică doar la orele de intrare/ieşire, nu ca pietonalizare permanentă. În cinci oraşe, sub 10 % din străzi au limită de 30 km/h, iar pistele de biciclete protejate rămân rare: acoperă în medie doar 17 % din reţeaua rutieră a celor 36 de oraşe”, susţin realizatorii analizei de specialitate.

În contextul în care capitala României se află pe locul 34 din 36 în noul „Child-Friendly Mobility City Ranking 2025”, experţii 2Celsius susţin că oraşul are toate ingredientele pentru un salt spectaculos în următorii trei ani în cursa europeană pentru mobilitate prietenoasă copiilor.

„Copiii din Capitală pierd zilnic şansa de a merge pe jos sau cu bicicleta în siguranţă. Experienţa Parisului arată că transformarea este posibilă în câţiva ani, cu voinţă politică şi investiţii susţinute”, susţine Mihai Stoica, director executiv al Asociaţiei 2Celsius.

Pe lista recomandărilor din partea specialiştilor se regăsesc: generalizarea limitei 30 km/h pe toate străzile secundare şi în jurul şcolilor – reducerea semnificativă a accidentelor uşoare (experienţa Bologna); implementarea a 30 „străzi şcolare” permanente până la finalul lui 2028 (+9 puncte la indicatorul „School Streets”); crearea unei reţele de 100 km de piste protejate, un „Inel Verde pentru Copii” pe bulevarde majore, conectând şcolile, parcurile şi metroul (+1 punct la indicatorul „Protected Cycling Infrastructure”); realizarea unei platforme online de feedback unde părinţii pot vota următoarea stradă de transformat – pentru transparenţă şi suport civic continuu.