Controversa zilei. Cât pot amâna liberalii calendarul moțiunii USR PLUS și AUR / Ce termene sunt prevăzute în regulamentele parlamentare și în Constituție
Liderii USR PLUS și AUR îi acuză pe liberali că vor să amâne calendarul dezbaterii moțiunii până după Congresul din 25 septembrie, însă termenele legale nu permit o amânare atât de mare. Co-președintele AUR, George Simion, a declarat, luni, că moțiunea este suspendată ”până ajunge Florin Cîțu președinte la PNL”.
Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că potrivit regulamentului Parlamentului, o moțiune de cenzură se votează în cinci zile de la depunere, iar Constituția prevede că moțiunea se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.
IMPORTANT: Ce se poate întâmpla însă dacă nici la o nouă ședință a Birourilor permanente reunite ale Parlamentului nu se va stabili calendarul? Potrivit informațiilor G4Media.ro, președinții celor două camere pot comunica Guvernului depunerea moțiunii de cenzură și pun pe ordinea de zi dezbaterea moțiunii și apoi votarea ei. În caz contrar, ei pot fi acuzați de încălcarea Constituției.
G4Media.ro a explicat deja care sunt pașii prevăzuți de lege în cazul unei moțiuni de cenzură.
- În cel mult cinci zile de la data depunerii, moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere.
- Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc în cel mult trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
- Data şi locul şedinţei comune în care au loc prezentarea, dezbaterea şi votul asupra moţiunii se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.
- După prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele de şedinţă comună dă cuvântul prim-ministrului sau, după caz, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.
- Urmează intervenţii ale deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se votează moţiunea de cenzură, prin vot secret cu bile (art. 88, art. 93 şi 94 din Regulamentul camerelor). Preşedintele şedinţei comune anunţă rezultatul votului, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.
- În cazul în care moţiunea de cenzură nu întruneşte majoritatea necesară pentru a fi adoptată, Guvernul rămâne în funcţie. Totodată, dacă moţiunea este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
- În situaţia în care moţiunea este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată de Parlament Guvernului se consideră retrasă, iar Guvenul este demis (art. 113 din Constituţie).
Odată ce Guvernul este demis, Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie.
ARTICOLUL 113 din Constituție
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
38 comentarii