Home » Articole » Completul de cinci judecători al Înaltei Curți l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății Florian Bodog de acuzațiile de abuz în serviciu și fals intelectual / Inițial, instanța supremă îl condamnase la închisoare cu suspendare

Completul de cinci judecători al Înaltei Curți l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății Florian Bodog de acuzațiile de abuz în serviciu și fals intelectual / Inițial, instanța supremă îl condamnase la închisoare cu suspendare

Completul de cinci judecători al Înaltei Curți l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății Florian Bodog de acuzațiile de abuz în serviciu și fals intelectual / Inițial, instanța supremă îl condamnase la închisoare cu suspendare
Foto: Florian Bodog. Sursa: Inquam Photos / George Călin
Ascultă articolul

Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, a fost achitat luni, 2 ianuarie, de acuzațiile de abuz în serviciu și fals intelectual.

Aceeași decizie s-a luat și față de Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), care fusese trimisă în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu.

Fostul ministru fusese acuzat că a falsificat semnăturile pe două contracte de muncă pentru a acoperi faptul că o consilieră, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), nu s-a prezentat nicio zi la serviciu, dar a încasat salariu timp de un an de zile.

- articolul continuă mai jos -

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

„Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în materie penală, a pronunțat astăzi soluția de achitare în cauza privind pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog și Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu) trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, respectiv fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, respectiv complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, în legătură cu activitatea unui consilier personal încadrat cu normă parțială.

Instanța supremă a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției.

Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate.

Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional.

În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual reținute în mod subsecvent, Înalta Curte a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu și că, în absența acesteia, nu pot subzista autonom.

Prin această soluție, Înalta Curte reafirmă principiul potrivit căruia dreptul penal nu poate substitui mecanismele administrative și nu poate fi extins dincolo de limitele legale, cu încălcarea principiului legalității incriminării.

Soluția este definitivă”, a transmis Înalta Curte într-un comunicat de presă.

Context

Senatorul PSD Florian Bodog fusese condamnat în decembrie 2024 de Curtea Supremă la doi ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar în care a fost acuzat că, pe vremea când era ministru al Sănătăţii, a falsificat semnăturile pe două contracte de muncă pentru a acoperi faptul că o consilieră nu s-a prezentat nicio zi la serviciu, dar a încasat salariu timp de un an de zile, transmite Agerpres.

Bodog a fost trimis în judecată de DNA în anul 2021 pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au achitat pe fostul ministru pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracţiuni), iar pentru fals intelectual a fost încetat procesul penal, ca urmare a prescrierii faptei.

În schimb, el a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu şi obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei municipiului Oradea sau Protopopiatul Ortodox Român Oradea.

Tot doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu a primit atunci şi Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), fosta consilieră personală a lui Bodog la Ministerul Sănătăţii.

Potrivit DNA, în calitate de ministru al Sănătăţii, Florian Bodog ar fi acţionat în mod direct pentru ca Olivia Andreea Marcu, angajată în funcţia de consilier personal, să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract.

Totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.

Concret, spun anchetatorii, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, Bodog (în prezent senator PSD), deşi cunoştea că angajata sa în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu ar fi luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară.

Astfel, arăta DNA, consiliera ministrului, Olivia Andreea Marcu, ar fi obţinut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

„În acelaşi context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă şi pe o declaraţie pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecinţe juridice”, susţin procurorii.

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.