„Comitetul” pentru revizuirea legilor justiției adoptate în 2022, a cărui înființare a fost decisă de premierul Bolojan după reportajul Recorder, urmat de proteste de stradă, este contestat la Curtea de Apel

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, la nivelul Guvernului, decisă de premierul Bolojan după reportajul Recorder și proteste de stradă, a fost contestată în instanță. La Curtea de Apel București a fost înregistrată o cerere de suspendare a executării deciziei prim-ministrului din 19 decembrie 2025.

Potrivit informațiilor publice disponibile pe portalul instanțelor de judecată, dosarul se află pe rolul Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal și este judecat pe fond.

Cauza a fost înregistrată la data de 31 decembrie 2025 și au fost chemați în judecată prim-ministrul României, Guvernul României, prin prim-ministru, precum și Secretariatul General al Guvernului. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru 5 ianuarie 2026.

Dosarul vizează suspendarea executării Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial în aceeași zi, act administrativ prin care a fost constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.

Ce prevede decizia contestată

Ilie Bolojan a semnat pe 19 decembrie o decizie, contrasemnată de secretarul general al Guvernului, Ștefan-Radu Oprea, de înființare a comitetului, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ, care să analizeze efectele legilor justiției adoptate în 2022.

Comitetul este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului și condus de un reprezentant al Cancelariei, în calitate de președinte, și este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

Actul administrativ prevede că, la lucrările Comitetului, pot participa, la invitația prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai unor organizații internaționale. De asemenea, în cadrul Comitetului pot fi constituite grupuri de lucru tematice, formate din experț și specialiști invitați, inclusiv din afara țării.

Comitetul are rolul de a analiza efectele legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv legile privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, precum și evaluarea altor acte normative relevante pentru realizarea actului de justiție. Comitetul are, totodată, scopul de a analiza și dezbate opiniile formulate de asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor și de organizațiile neguvernamentale, de a organiza consultări cu instituții și organizații naționale și internaționale.

Adoptate prin consens, recomandările Comitetului sunt transmise „autorităților competente” pentru inițierea unor proiecte de acte normative sau a unor măsuri administrative.

Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de persoane desemnate de acesta.

Recorder a publicat, în decembrie 2025, un material de investigație care a prezentat acuzații grave formulate de magistrați privind efectele legilor justiției adoptate în 2022. Reportajul a generat reacții în lanț în sistemul judiciar, inclusiv solidarizări ale unor magistrați, sesizări și demersuri instituționale privind funcționarea justiției, dar și ample proteste în stradă pentru independența justiției.

În urma acestor reacții, au avut loc consultări la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, despre nemulțumirile din justiție.