Cine sunt marii fermieri români perdanți ai reformei agriculturii din UE. Pierderi estimate de circa 400 milioane de euro

Propunerea Comisiei Europene de a plafona subvenţiile pentru marii latifundiari la nivelul maxim de 100.000 de euro pe fermă înseamnă pentru proprietarii exploataţiilor agricole mari din România pierderi de 400 de milioane de euro, arată o analiză G4Media.ro. Aceştia avertizează că fermele mari se vor sparge, le va scădea accesul la finanţare şi îşi vor reduce investiţiile. Fermierii propun compensarea acestor măsuri prin creşterea subvenţiilor de Agromediu şi prin acordarea unor facilităţi pentru angajarea oamenilor din mediul rural.

Iată lista cu cei mai mari femieri din România, publicata de economica.net:

• Agricost – Brăila (Insula Mare a Brăilei, afacere deţinută de Constantin Duluţe)
• Intercereal – Ialomiţa (n.r. deţinută de Ioan Niculae)
• Comcereal – Vaslui (n.r. proprietar firma Racova)
• Emiliana West Rom – Timiş (n.r. deţinută de Luciano Martini)
• Campo D`Oro – Timiş (n.r. deţinută de firma daneză Ingelby)
• Maria Trading – Călăraşi (n.r. deţinută de Jihad El Khalil)
• Cervina – Dolj (n.r. deţinută de Mihai Anghel)
• Delta-Rom Agriculture – Tulcea
• Zimbrul – Ialomiţa (n.r. deţinută de firma portugheză Nutre)
• Agro Chirnogi – Călăraşi (n.r. deţinută de Jihad El Khalil)
• JD Agro Cocora – Ialomiţa
• Agrinatura – Teleorman (deținută de un fond de investiții american)
• Oltyre – Dolj
• Agrodelta Sireasa – Tulcea (n.r. deţinută de Traian Rece)
• Agrocomplex Bârlad – Vaslui

„Noi am spus clar că nu putem fi de acord cu plafonarea la acest nivel deoarece fermele din România au o anumită dimensiune care lasă fără subvenţie aproape 2 milioane de hectare de teren”, a declarat pentru G4Media.ro Daniel Buda (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Având în vedere că fermele primesc în prezent o subvenţie medie 200 euro pe hectar, înseamnă că pierderea potenţială ar fi de aproximativ 400 de milioane de euro. Potrivit lui Buda, România nu ar pierde aceşti bani, ci ar fi distribuiţi  altor ferme în limita plafonului stabilit de Comisia Europeană.

În România există 3.500 de exploataţii agricole care gestionează peste 500 de hectare de teren fiecare.

„Va fi un dezastru. Mulţi fermieri vor da faliment ţinând cont că în România seceta nu se asigură”, spune Cornel Stroescu, proprietarul grupului de firme Hastro Şovarna din judeţul Mehedinţi, care exploatează aproximativ 2.000 de hectare.

Acesta susţine că sugestia comisarului european Phil Hogan că marii fermieri ar putea să-şi împartă fermele pentru a beneficia de mai mulţi bani nu este fezabilă. „Dacă eu sparg societatea în zece bucăţi pentru a lua subvenţia, atunci nu am nicio şansă să mai am acces la credit bancar pentru utilaje, dezvoltare şi modernizare. Firmele nu ar avea istoric şi ar avea cifre de afaceri mici”, spune Stroescu.

În plus, „fermele nu se pot împărţi pentru că e ceva artificial şi n-ai mai primi subvenţie”, avertizează şi Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

În cazul în care plafonul de 100.000 de euro va fi acceptat, marii latifundiari din România propun, pentru compensare, să se suplimenteze plăţile programului de Agromediu. „Noi realizăm şi producţie agricolă şi asigurăm condiţiile de mediu precum înverzire şi protejarea păsărilor. Subvenţiile sunt acum de aproximativ 60 de euro pe hectar dacă ai asigurat înverzirea”, spune Ion Bălan, proprietarul fermei agricole Nalba din judeţul Tulcea şi fost vicepreşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Acesta propune şi acordarea unor compensări fermelor din sectorul agricol care angajează forţă de muncă în mediul rural.

Plafonul maxim propus de Comisia Europeană nu este final. Propunerile pentru bugetul agriculturii în perioada 2021-2027 vor fi negociate în Consiliul UE și Parlamentul European, iar cuvântul decisiv îl vor avea șefii de stat și de guvern în Consiliul European. Comisia și-a propus ca finalizarea negocierilor să aibă loc înaintea alegerilor europene din vara anului viitor.

Foto: Constantin Duluțe (Sursa: Agrointel.ro)