Cine e Ilie Bolojan, propus premier de criză: Adept al statului minimal și al reformelor dure / L-a confruntat repetat pe Iohannis

Ilie Bolojan a fost propus premier de președintele Nicușor Dan într-una dintre cele mai severe crize ale statului, după ce guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu a provocat un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Bolojan a fost marginalizat în PNL în ultimii ani de fostul președinte Klaus Iohannis pentru că a fost incomod prin opoziția față de coaliția cu PSD.

• Dacă va trece de Parlament, Bolojan va fi premier maximum un an și jumătate, până la rotativa cu PSD. ”E conștient însă că mandatul lui se poate încheia în doar câteva luni din cauza reformelor dure și măsurilor nepopulare pe care vrea să le adopte. E conștient că acest mandat ar putea duce la dispariția sa din politică, dar vrea să știe că acest sacrificiu personal are un sens. De aceea va fi extrem de exigent cu toți miniștrii”, a declarat un lider PNL.

El a ajuns candidat la funcția de premier după o ascensiune rapidă în ultima jumătate de an. În noiembrie 2024 a ajuns șef al PNL ca salvator in extremis chemat chiar de Nicolae Ciucă după rezultatul catastrofal de la prezidențiale, apoi a fost ales președintele Senatului. Demisia lui Klaus Iohannis l-a propulsat președinte interimar.

El a refuzat să candideze la prezidențiale și să își calce astfel promisiunea de a-l susține pe Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD-PNL la scrutinul din mai 2025. Dar după ce Crin Antonescu a pierdut în turul 1, Bolojan a făcut un tandem cu Nicușor Dan.

Dar cine e cu adevărat acest politician, cunoscut după ce a transformat radical Oradea și pentru că a tăiat în carne vie în administrația locală? A spus-o chiar el în mai multe interviuri: are o mentalitate de manager. Această abordare are plusuri – conduce cu mână forte și cu ochii pe rezultate, dar și minusuri – lipsa experienței de negocieri și acuzații de autoritarism.

Bolojan a fost unul dintre puținii liberali care l-au înfruntat deschis pe Iohannis, în cel puțin patru momente: la nominalizarea lui Cristian Bușoi drept candidat PNL la primăria București în 2016, numirea Alinei Gorghiu ca șefă PNL, schimbarea lui Ludovic Orban cu Florin Cîțu și coaliția cu PSD. Iohannis, cunoscut pentru incapacitatea de a accepta critici sau împotriviri, l-a considerat pe Bolojan un adversar.

De altfel, în interiorul PNL circulă zvonuri despre un presupus ordin ca lui Bolojan să îi fie deschis dosar penal, dar informația nu a fost niciodată confirmată. În orice caz, poziția liderului bihorean în partid a fost una marginală până la alegerile din 2024, în ciuda performanțelor filialei la toate tipurile de alegeri.

Bolojan însuși s-a ținut departe de conducerea PNL în ultimii ani din cauza diferenței de viziune cu mulți dintre liderii partidului. El a respins constant coaliția cu PSD, a criticat risipa bugetară din ultimii trei ani. Asta l-a dus la relații extrem de reci cu lideri puternici din PNL precum Hubert Thuma sau Lucian Bode.

De unde vine însă apetența lui Bolojan pentru reforma administrației? În primul rând din experiența proprie. El și-a început cariera profesională ca antreprenor. În anii 90 a deschis un mic magazin cu de toate în Aleșd, și acolo a înțeles principiile de manager. Apoi le-a aplicat în politică, după cum a explicat într-un interviu pentru Formula As. Datorită perspectivei de manager a investit în deschiderea de parcuri industriale prin care a atras sute de investitori la Oradea, care la rândul lor au început să plătească impozite și taxe din care a putut construi infrastructură.

Încă o explicație: știe cum funcționează administrația din România, de la primărie de comună la ministere, companii de stat și guvern. Cum a fost posibil? Ca primar și șef de CJ a venit aproape săptămânal la București pentru a rezolva probleme cu toate autoritățile statului, potrivit unor surse din PNL. Timp de aproape 20 de ani s-a lovit de toate piedicile posibile ale birocrației și a înțeles că, așa cum a spus-o și la lansarea reformei de la Senat, statul poate funcționa chiar mai bine cu mult mai puțini angajați.

Performanța politică locală (trei mandate câștigate la primărie, două la CJ) i-a adus însă și un dezavantaj, după cum spun surse din PNL: lipsa apetenței pentru negocierile interminabile. PNL și Bolojan au avut de cele mai multe ori majoritatea în consiliul local sau consiliul județean fără a avea nevoia de a crea coaliții. Asta s-a tradus prin lipsa de antrenament la negocieri, ceea ce pentru o poziție la vârful politicii naționale se poate traduce printr-un handicap.

De altfel, Bolojan a avut relații extrem de tensionate cu filialele din Bihor ale UDMR și PSD. Adversitatea cu UDMR a fost atât de puternică, încât l-a costat un referendum local de unificare între Oradea și Sânmartin, boicotat de partidul condus de Kelemen Hunor. Relațiile proaste cu cele două partide s-au văzut și în timpul negocierilor din decembrie 2024 pentru realizarea coaliției de guvernare, când liderul PNL a cedat mai multe ministere puternice, spre nemulțumirea partidului.

”Bolojan a fost exasperat de jocurile făcute de Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor, motiv pentru care a cedat ministere puternice doar ca să există un guvern care să dea OUG cu minime măsuri de austeritate, pentru că România risca să intre în criză economică”, a declarat un lider PNL.

Relația proastă cu liderii locali ai PSD și UDMR nu l-a împiedicat însă pe Bolojan să aibă colaborări cu primari din alte partide. El e cunoscut drept mentor de primari din PSD, din USR și, evident, din PNL, care i-au cerut detalii despre reformele făcute la Oradea și despre cum a atras fonduri europene. Mai mult: l-a ajutat pe primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, când acesta a organizat un referendum local de unificare cu o comună limitrofă.

Bolojan (56 de ani) provine dintr-o familie simplă, din satul bihorean Vadu Crișului. A urmat cursurile a două facultăți cu profil real din Timișoara: Matematică și Politehnică. A predat un an la o școală ajutătoare, apoi a devenit antreprenor: și-a deschis un mic magazin în orașul Aleșd, unde vindea de toate, inclusiv presă. Apoi a intrat în politică de la cel mai de jos post: în 1996 a fost ales consilier local în Aleșd, în 2004 a fost ales consilier județean, în 2005 a fost numit prefect.

2005 a fost și momentul în care a intrat în atenția publică. A început să reformeze serviciul de pașapoarte Bihor, a concediat funcționari și a făcut birourile transparente, la propriu, ca să nu mai poată fi încasate șpăgile. Cu reputația de reformator a fost adus de premierul Călin Popescu Tăriceanu ca secretar general al guvernului în 2007. A scos televizoarele din toate birourile funcționarilor și le-a donat unor cămine de copii, a scos din sediile RAAPPS ONG-uri fantomă și a încercat să facă restructurări. Era o premieră, ”trauma” concedierilor cerute de el a persistat ani buni.

În 2008 a câștigat primăria Oradea din primul tur, post pe care l-a mai câștigat apoi în 2012 și 2016. În 2020 a câștigat alegerile pentru Consiliul Județean Bihor, la fel și în 2024. La primărie și la CJ a făcut reduceri drastice de personal și a atras fonduri europene. A aplicat strategii de reformă a marilor sisteme locale (școli și spitale) după modele deja validate în alte țări pe care le-a studiat cu ajutorul unor companii de consultanță, potrivit unor lideri PNL care cunosc activitatea lui.

La final, câteva detalii de culoare. Primul – nu vorbește cursiv limbi străine, ceea ce el percepe drept un handicap pentru o funcție de reprezentare. Al doilea – Bolojan e cunoscut în PNL pentru că citește mult. El e client fidel al unor librării din Oradea și București. Al treilea – e considerat un tip auster, care nu aleargă după protocol și zorzoane. Ca președinte interimar a locuit chiar în Palatul Cotroceni.