Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Uniunea Europeană pregătește o nouă ofensivă pentru relansarea industriei semiconductorilor, estimând că va avea nevoie de investiții de aproximativ 120 de miliarde de euro până în 2035 pentru a reduce dependența de tehnologiile din SUA și China, potrivit unor documente consultate de Bloomberg.
Noua strategie europeană, denumită „Chips Act 2.0”, reprezintă o versiune revizuită a legii adoptate în 2023, care nu a reușit să crească semnificativ cota de piață a Europei în industria globală a semiconductorilor.
De această dată, Bruxelles-ul vrea să se concentreze mai mult pe stimularea cererii interne pentru cipuri produse în UE, nu doar pe creșterea capacităților de producție.
Planurile urmează să fie prezentate europarlamentarilor săptămâna viitoare, însă documentele analizate de Bloomberg arată că proiectul ar putea suferi modificări înainte de forma finală.
Unul dintre proiectele considerate strategice este construirea unei fabrici europene dedicate cipurilor avansate pentru inteligență artificială și semiconductorilor de 3 nanometri.
Investiția estimată se ridică la aproximativ 30 de miliarde de euro și ar urma să fie finanțată în comun de European Commission, statele membre și companii private.
În paralel, Executivul european intenționează să creeze legături directe între producătorii de cipuri și industrii-cheie precum telecomunicațiile, apărarea și sectorul auto, pentru dezvoltarea unor tehnologii adaptate nevoilor europene.
Potrivit documentelor consultate de Bloomberg, noua lege marchează o schimbare de strategie față de varianta inițială a Chips Act.
Dacă prima etapă era concentrată aproape exclusiv pe ofertă și producție, „Chips Act 2.0” pune accent pe crearea unei piețe europene solide pentru semiconductorii fabricați local.
Finanțarea inițială ar urma să provină din programele europene existente, inclusiv Horizon Europe și Digital Europe, până în 2028.
Pentru perioada următoare, Bruxelles-ul va trebui să includă fondurile necesare în viitorul buget multianual al UE, aflat încă în negociere.
Noua legislație este parte a unei strategii mai ample privind „suveranitatea tehnologică” a Europei, prin care UE încearcă să reducă dependența de companiile și tehnologiile americane și chineze.
Bruxelles-ul urmărește să susțină dezvoltarea unor campioni industriali europeni și să favorizeze utilizarea tehnologiilor produse în UE, inclusiv în domenii precum cloud computing sau inteligența artificială.
În plus, viitoarea lege ar urma să simplifice procedurile birocratice pentru proiectele considerate esențiale pentru ecosistemul european al semiconductorilor.
Proiectele desfășurate în mai multe state membre ar putea primi statut de „proiect strategic european”, ceea ce ar permite inclusiv limitarea accesului companiilor din afara Uniunii la anumite investiții sensibile.