Cele trei mari evenimente care vor defini relația SUA – UE. Mizele pentru România

Relația dintre SUA și UE e la un minim istoric după ultimele poziționări ale administrației Trump. Politicieni, analiști și ziariști se tem de cel mai negru scenariu: o posibilă retragere militară și politică a SUA din Europa, abandonarea Ucrainei și angajarea într-o colaborare cu Rusia. Trei evenimente din următoarea săptămână vor defini decizia administrației americane. E vorba de vizita trimisului special Kellog în Ucraina, alegerile din Germania și vizita președintelui francez Emmanuel Macron în SUA.

• Pentru România, discuțiile sunt cruciale din două motive. Primul: securitatea națională depinde de prezența militară a SUA. Al doilea: reprezentanții administrației Trump și ai familiei Trump au făcut presiuni publice și diplomatice în favoarea candidatului pro-rus Călin Georgescu.

Vizita la Kiev a lui Keith Kellog, trimisul special al președintelui Trump pentru Ucraina, ar putea fi un game-changer în atitudinea SUA față de Ucraina. Președintele Trump și echipa sa au pus în ultimele zile tunurile pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și au acuzat Ucraina pentru războiul pornit de Rusia, distorsionând fără rușine adevărul istoric.

Motivul real? Trump își dorește să livreze rapid o încetare a focului pe frontul din Ucraina și cedarea de către Kiev a unor resurse minerale, dar Zelenski a respins condițiile umilitoare pentru ambele obiective, potrivit surselor diplomatice consultate de G4Media. De aceea Trump a adoptat discursul Rusiei la adresa președintelui ucrainean, face presiuni și lansează amenințări: în campanie a promis rezultate rapide în Ucraina, dar realitatea e că nu are nimic de arătat.

În acest context, vizita de trei zile lui Kellog ar putea să ofere administrației Trump informații la prima mână de pe front. „Înțelegem nevoia de garanții de securitate. Înțelegem importanța suveranității acestei națiuni. O parte din misiunea mea este să stau și să ascult și să văd care sunt preocupările dumneavoastră”, a spus Kellogg la sosirea în Ucraina.

Al doilea eveniment de mare impact politic sunt alegerile parlamentare din Germania, organizate duminică, 23 februarie. Reprezentanții administrației Trump s-au implicat fățiș în alegeri de partea formațiunii extremiste AfD pentru că una din mizele președintelui american e să slăbească solidaritatea UE prin susținerea unor partide izolaționiste.

Dacă alegerile vor avea un rezultat care să confirme o majoritate solidă pro-UE, Germania va fi considerată în continuare motor al Uniunii. Dacă însă AfD va deveni un partid inevitabil pentru o coaliție guvernamentală, SUA vor avea un nou levier politic în UE.

Vizita în SUA a președintelui francez Emmanuel Macron, probabil împreună cu premierul britanic Keir Starmer, e al treilea eveniment care va defini relația transatlantică. Macron e acum lider de inițiativă în UE, încercă să găsească soluții la problema americană și să creeze un răspuns comun al europenilor la cererile lui Trump. El a organizat cu o viteză de necrezut două consultări cu majoritatea liderilor UE (de notat excluderea lui Viktor Orban și Robert Fico, caii troieni ai Rusiei) de la care a vrut să afle cât și cum se pot implica în susținerea Ucrainei și oferirea de garanții de securitate.

În relația cu Donald Trump, președintele francez are două avantaje: a lucrat cu el în primul mandat al acestuia la Casa Albă și, de-a lungul timpului, a evitat critici publice la adresa acestuia. Pe scurt, e credibil pentru imprevizibilul Trump. De întâlnirea lor la Washington vor depinde multe: poziți față de Ucraina, viitoarea colaborare cu UE, tarifele la importuri de bunuri și servicii. Va reuși Macron să oprească deriva izolaționistă a lui Trump și apropierea îngrozitoare de Vladimir Putin? Greu de dat vreun pronostic.

Toate evenimentele de mai sus vor fi decisive și pentru România, supusă acum unei presiuni neașteptate de la Washington în sprijinul candidatului Călin Georgescu. Patru oameni-cheie au avut poziții în această chestiune: Elon Musk, Donald Trump junior, vicepreședintele JD Vance și emisarul special pentru Europa Richard Grenell. Exclus să fie o coincidență susținerea candidatului pro-rus. Cel mai probabil e rezultatul unui lobby pe linia Sebastian Ghiță – Adrian Thiess – familia Păunescu – Gabriel Oprea.

Dacă Elon Musk va veni la București în următoarele două săptămâni pentru a-l susține pe Călin Georgescu, așa cum se zvonește insistent la București, va fi un semnal definitiv că noua administrație americană joacă pe mâna candidatului izolaționist, anti-UE, așa cum o face și în Germania. Pentru statul român ar reprezenta cea mai mare problemă de securitate: cum te lupți cu candidatul susținut de partenerul strategic, partener care îți asigură o mare parte a securității naționale?

Și asta nu e singura bătaie de cap a României. Donald Trump a amenințat cu retragerea militară din UE, Pentagonul a început tăierea de cheltuieli pentru militarii americani din Europa, consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a anunțat că Rusia își dorește o nouă împărțire a estului Europei în sfere de influență. Amenințarea e reală: România să rămână fără sprijin militar american. Dacă ea se va concretiza, România trebuie să-și găsească rapid noi aliați.

• Citește și:

Bild: Oficiali europeni se tem că Donald Trump ar putea retrage trupele americane din Europa de Est

Cristian Diaconescu: Rusia a cerut o nouă Ialta

Trump îl numește pe Zelenski “dictator” și-l avertizează că „ar face bine să se miște repede” sau nu va mai avea o țară

Ilie Bolojan, de la Paris: Prezența militară a Franței în România va fi consolidată în perioada următoare