Cel puţin 32 dintre ostaticii rămaşi în Gaza sunt morţi, potrivit unui raport al armatei israeliene

Mai mult de o cincime dintre ostaticii rămaşi în captivitatea Hamas în Gaza sunt morţi, potrivit informaţiilor compilate de armata israeliană. Analiza internă confidenţială, dezvăluită de The New York Times, ar fi ajuns la concluzia că cel puţin 32 dintre cei 136 de ostatici deţinuţi de Hamas au murit, iar familiile lor au fost informate de autorităţi despre moartea celor dragi, transmite News.ro.

Soarta altor 20 de persoane este, de asemenea, sub semnul întrebării, pe fondul unor informaţii neconfirmate potrivit cărora este posibil ca şi acestea să fi murit în timpul captivităţii lor.

Circumstanţele morţii ostaticilor au rămas neclare, autorităţile israeliene sugerând că multe dintre aceste decese au avut loc la 7 octombrie, în timpul incursiunii ucigaşe a Hamas în sudul Israelului, în care au fost ucise 1.200 de persoane.Este neclar dacă Hamas mai deţine corpurile tuturor celor 32 de persoane despre care se crede că sunt moarte, pentru a negocia un viitor schimb.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Iniţial, s-a crezut că peste 240 de ostatici au fost capturaţi de Hamas în octombrie anul trecut, însă numărul exact al celor despre care se crede că sunt deţinuţi în Gaza a fost ajustat constant.

În lunile care au urmat atacului de la 7 octombrie, familiile unora dintre cei despre care se credea că au fost luaţi ostatici în viaţă au fost informate ulterior că aceştia au fost ucişi.

Raportul potrivit căruia mai mult de o cincime dintre ostaticii rămaşi în captivitatea Hamas sunt morţi este de natură să intensifice presiunea asupra premierului israelian, scrie The Guardian.

Afirmaţiile au apărut în momentul în care s-a dezvăluit că armata israeliană (IDF) a început să investigheze zeci de incidente în care soldaţii israelieni ar fi încălcat propriile reguli de conduită ale IDF sau ar fi încălcat dreptul internaţional care guvernează conflictele, în principal în incidente care au implicat victime civile semnificative sau distrugerea infrastructurii civile.

Dezvăluirea faptului că atât de mulţi dintre ostaticii rămaşi ar putea fi de fapt morţi, un număr mai mare decât cel anunţat anterior, pare să intensifice cu siguranţă examinarea modului controversat în care guvernul Netanyahu a gestionat criza ostaticilor, care durează de luni de zile şi care a provocat furie în rândul multor familii ale ostaticilor.

Aproape jumătate dintre cei luaţi în captivitate în timpul atacului au fost ulterior eliberaţi anul trecut, după un armistiţiu în cadrul căruia au fost puşi în libertate deţinuţi palestinieni din închisorile israeliene. Acum, negocierile pentru un al doilea acord trenează de săptămâni întregi. În cadrul negocierilor în curs pentru o a doua încetare a focului de lungă durată, care se desfăşoară prin intermediul mediatorilor Qatar şi Egipt, femeile, bolnavii, copiii şi bătrânii captivi ar urma să fie eliberaţi în schimbul unor deţinuţi palestinieni, iar rămăşiţele pământeşti ale celor decedaţi ar urma să fie schimbate ulterior, dacă prima fază va avea succes.

În timp ce oficiali israelieni de rang înalt au declarat că unul dintre obiectivele războiului este de a asigura eliberarea ostaticilor prin presiuni militare asupra Hamas, mişcarea palestiniană a declarat în mai multe rânduri că ostaticii au murit în timpul loviturilor israeliene, afirmaţii care nu pot fi verificate în mod independent.

În cursul acestui conflict care a provocat moartea a peste 27.000 de palestinieni din Gaza, IDF a recuperat până în prezent un singur ostatic în viaţă în timpul unei misiuni de salvare, în timp ce alţi trei, bărbaţi care au scăpat de cei care îi ţineau captivi în nordul Gaza, au fost ucişi de soldaţii israelieni în timp ce se apropiau de o poziţie israeliană.

BLINKEN ÎNCEARCĂ SĂ EVITE O ESCALADARE ÎNTRE ISRAEL ŞI EGIPT

Dezvăluirea aparentei morţi a ostaticilor a avut loc în timp ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, era marţi în Qatar, în cadrul celui mai recent turneu al său de criză în Orientul Mijlociu, în care încearcă să obţină o nouă încetare a focului şi „un sfârşit durabil” al războiului dintre Israel şi Hamas.

Vizita lui Blinken are loc, de asemenea, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari din Egipt cu privire la intenţiile declarate ale Israelului de a extinde luptele din Gaza la zonele din apropierea graniţei egiptene, care sunt pline de palestinieni strămutaţi.

Ministrul israelian al apărării a declarat că ofensiva israeliană va ajunge în cele din urmă în oraşul Rafah, la graniţa egipteană, unde mai mult de jumătate din cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza s-au refugiat şi trăiesc acum în condiţii din ce în ce mai mizerabile.

Marţi, observatorii umanitari ai ONU au declarat că ordinele de evacuare israeliene acoperă acum două treimi din teritoriul Fâşiei Gaza, împingând în fiecare zi alte mii de oameni către zonele de frontieră.

Egiptul a avertizat că o desfăşurare militară israeliană de-a lungul graniţei ar ameninţa tratatul de pace pe care cele două ţări l-au semnat în urmă cu peste patru decenii. Egiptul se teme că o extindere a luptelor în zona Rafah ar putea împinge civili palestinieni îngroziţi peste graniţă, un scenariu pe care Cairo a declarat că este hotărât să îl împiedice.

Blinken, care s-a întâlnit marţi cu preşedintele egiptean, Abdel-Fatah el-Sisi, la Cairo, a declarat în repetate rânduri că palestinienii nu trebuie să fie forţaţi să părăsească Gaza.

Dezvăluirea propriei investigaţii a armatei israeliene cu privire la potenţiale încălcări ale dreptului umanitar internaţional vine în contextul în care Israelul se confruntă cu o presiune tot mai mare în faţa instanţelor internaţionale, inclusiv a Curţii Internaţionale de Justiţie, unde a fost formulată o plângere pentru genocid împotriva sa.