G4Media.ro

Cea de-a 93-a ediţie a galei Premiilor Oscar va avea loc astăzi.…

sursa foto: Facebook

Cea de-a 93-a ediţie a galei Premiilor Oscar va avea loc astăzi. România, nominalizată în premieră la două categorii cu filmul ”Colectiv”: cel mai bun documentar și cel mai bun lungmetraj străin

Cea de-a 93-a gală a Premiilor Oscar are loc, anul acesta, la 25 aprilie, după ce a fost amânată cu două luni din cauza pandemiei de COVID-19.

Iniţial, ceremonia de decernare a premiilor Oscar trebuia să aibă loc pe 28 februarie, însă criza sanitară declanşată de noul coronavirus a determinat închiderea cinematografelor şi a bulversat calendarul producţiilor hollywoodiene. Academia Americană de Film (Academy of Motion Picture Arts and Sciences – AMPAS), instituţia care decernează premiile Oscar, a decis să acorde, astfel, studiourilor cinematografice o perioadă mai mare de timp în care să îşi lanseze filmele eligibile la aceste trofee, oferind lungmetrajelor ale căror premiere au fost amânate posibilitatea de a se regăsi în palmaresul ediţiei din 2021. AMPAS a decis în acest context să modifice termenul limită de lansare a filmelor eligibile la Oscar, de la 31 decembrie 2020 la 28 februarie 2021. Academia Americană de Film speră astfel „să ofere cineaştilor flexibilitatea necesară pentru a-şi termina şi a-şi lansa filmele fără să fie penalizaţi”, au precizat reprezentanţii instituţiei într-un comunicat, preluat de AFP.

Gala Oscar a mai fost amânată în trecut, aşa cum s-a întâmplat în 1938, după inundaţiile din Los Angeles, în 1968, după asasinarea lui Martin Luther King, şi în 1981, după tentativa de asasinare a preşedintelui Ronald Reagan. Însă niciodată această ceremonie nu a fost decalată cu mai mult de o săptămână.

Ceremonia Oscarurilor reprezintă apoteoza sezonului premiilor cinematografice hollywoodiene, care debutează de cele mai multe ori în luna ianuarie, odată cu atribuirea Globurilor de Aur. Pentru ediţia de anul acesta, Academia Americană de Film plănuieşte o gală cu o participare limitată la aproximativ 170 de persoane, unde vor asista în persoană doar cei nominalizaţi, cei care îi însoţesc şi prezentatorii, decizie ce va reduce substanţial numărul participanţilor. De asemenea, s-a renunţat la biletele de intrare la care aveau acces prin tragere la sorţi membrii Academiei şi la alte evenimente foarte importante, precum dejunul cu nominalizaţii la premiile Oscar, desfăşurat cu o săptămână înainte de gală, sau la petrecerea Governor’s Ball, organizată imediat după ceremonie.

Producătorii au explicat că ceremonia va fi transmisă în 24 de cadre pe secundă şi în format panoramic. Ei au anunţat totodată că se vor folosi mai degrabă tehnici de peliculă decât de televiziune şi că vor fi „trei ore de divertisment”, bazate pe „optimism şi sinceritate”, potrivit detaliilor prezentate de revista Variety, la 20 aprilie 2021, şi preluate de EFE. Se vor folosi două locaţii diferite pentru a celebra o gală cu o prezenţă fizică cât mai amplă, mutând teatrul de operaţiuni de la Dolby Theatre în gara din Los Angeles (Union Station), principala noutate a acestor premii. Gala a pregătit şi două scene la Londra şi la Paris pentru cei care nu vor putea veni în Los Angeles.

Pentru ediţia de anul acesta, Academia Americană de Film a încheiat un parteneriat cu Facebook Inc, pentru a oferi telespectatorilor o experienţă virtuală interactivă în timp real pe platforme multiple, dându-le posibilitatea să urmărească interviuri în direct, dar şi să „arunce o privire” în spatele scenei, notează site-ul oficial https://www.oscars.org. O altă premieră a acestei ediţii este evenimentul care va substitui celebra defilare pe covorul roşu, intitulat „Oscars: Into the Spotlight”, un spectacol de 90 de minute ce va fi transmis de postul ABC începând cu ora 6.30 pm, înainte de ceremonia propriu-zisă de decernare a premiilor. Gala premiilor Oscar va debuta la ora 8.00 pm şi va fi transmisă în peste 200 de state, fiind urmată de „Oscars: After Dark”, un program special, susţinut după ceremonia decernării premiilor Oscar.

Găzduit de actorii Ariana DeBose şi Lil Rel Howery, programul „Oscars: Into the Spotlight” va aduce pentru prima dată pe scena Oscarurilor toţi artiştii nominalizaţi pentru cea mai bună melodie originală (Celeste, H.E.R., Leslie Odom Jr., Laura Pausini, Daniel Pemberton, Molly Sandén şi Diane Warren). Dintre cele cinci piese nominalizate, patru vor fi interpretate de pe acoperişul Muzeului Academiei de la Hollywood din Los Angeles, în timp ce o altă piesă nominalizată, „Eurovision Song Contest: The Story of Fire Saga”, va fi transmisă prin înregistrare din Islanda.

Ceremonia de decernare a premiilor va fi urmată, în închidere, de programul „Oscars: After Dark”, găzduit de actorii Colman Domingo şi Andrew Rannells, prezentând interviuri realizate de criticul de film Elvis Mitchell, precum şi imagini cu cele mai spectaculoase momente ale serii şi cu laureaţii ediţiei din acest an, cu statuetele personalizate.

Seara premiilor Oscar este regizată pentru a şasea oară de Glenn Weiss, un renumit expert în acest gen de evenimente, alături de producătorii Steven Soderbergh (regizorul filmului ”Contagion”), Jesse Collins şi Stacey Sher.

Alături de Harrison Ford şi Reese Witherspoon, vor fi prezenţi la acordarea Oscarurilor laureaţi ai ediţiei din 2020, printre care Brad Pitt, Joaquin Phoenix, Renee Zellweger, Laura Dern, precum şi sud-coreeanul Bong Joon-ho, recompensat pentru filmul său ”Parasite”, cel mai bun lungmetraj. Vedete precum Angela Bassett, Halle Berry şi Bryan Cranston se vor afla, de asemenea, pe covorul roşu la această ediţie, lista finală cuprinzând şi alte staruri.

Nominalizările pentru cele 23 de categorii ale premiilor Oscar de anul acesta au fost anunţate prin intermediul unui streaming video, de actriţa şi producătoarea Priyanka Chopra Jonas şi de actorul, cântăreţul şi compozitorul Nick Jonas.

„Mank”, un lungmetraj dramatic produs de Netflix despre Hollywoodul anilor 1930, conduce plutonul filmelor care au primit cele mai multe nominalizări, respectiv 10, inclusiv la categoriile „cel mai bun lungmetraj”, „cel mai bun regizor” (David Fincher), „cel mai bun actor în rol principal” (Gary Oldman) şi „cea mai bună actriţă în rol secundar” (Amanda Seyfried).

Printre celelalte producţii cinematografice nominalizate la premiul Oscar pentru cel mai bun film se află: drama despre demenţă „The Father”; povestea grupării Black Panther „Judas and the Black Messiah”; drama filmată parţial în limba coreeană „Minari”; deja celebrul şi premiatul lungmetraj „Nomadland”; povestea despre o răzbunare #MeToo „Promising Young Woman”; drama despre pierderea auzului „Sound of Metal” şi filmul despre un proces legat de Războiul din Vietnam din anii 1960, „The Trial of the Chicago 7” – toate aceste pelicule primind câte şase nominalizări.

Viola Davis („Ma Rainey’s Black Bottom”), Andra Day („The United States v. Billie Holiday”), Vanessa Kirby („Pieces of a Woman”), Frances McDormand („Nomadland”), Carey Mulligan („Promising Young Woman”) au fost nominalizate la categoria „cea mai bună actriţă în rol principal”.

La categoria „cel mai bun actor în rol principal” au fost nominalizaţi Riz Ahmed („Sound of Metal”), Chadwick Boseman („Ma Rainey’s Black Bottom”), Anthony Hopkins („The Father”), Gary Oldman („Mank”), Steven Yeun („Minari”).

Pentru Oscarul decernat ”celei mai bune actriţe în rol secundar” au fost nominalizate Maria Bakalova („Borat Subsequent Moviefilm: Delivery Of Prodigious Bribe To American Regime For Make Benefit Once Glorious Nation Of Kazakhstan”), Glenn Close (”Hillbilly Elegy”), Olivia Colman (”The Father”), Amanda Seyfried (”Mank”) şi Yuh-Jung Youn (”Minari”).

La categoria rezervată ”celui mai bun actor în rol secundar”, au fost nominalizaţi Sacha Baron Cohen (”The Trial of the Chicago 7”), Daniel Kaluuya (”Judas and the Black Messiah”), Leslie Odom, Jr. (”One Night in Miami…”), Paul Raci (”Sound of Metal”) şi Lakeith Stanfield (”Judas and the Black Messiah”).

„Cel mai bun regizor” va fi desemnat dintre cineaştii Thomas Vinterberg („Another Round”), David Fincher („Mank”), Lee Isaac Chung („Minari”), Chloe Zhao („Nomadland”) şi Emerald Fennell („Promising Youg Woman”).

Documentarul românesc „Colectiv”, regizat de Alexander Nanau, a devenit primul film românesc nominalizat la premiile Oscar, unde concurează la categoriile ”cel mai bun documentar” şi „cel mai bun lungmetraj internaţional”. O coproducţie România-Luxemburg, „colectiv” este o poveste captivantă ce prezintă eforturile comune depuse de medici, oficiali guvernamentali şi jurnalişti de investigaţie, care luptă împotriva corupţiei în timp ce descoperă o fraudă de amploare în sistemul de sănătate din Bucureşti, după incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015.

***

Marele câştigător al precedentei ediţii a Premiilor Oscar a fost filmul sud-coreean „Parasite”, considerat o metaforă despre clivajul social dintre săraci şi bogaţi în societatea modernă, care a făcut istorie după ce a câştigat patru trofee şi a devenit prima producţie realizată într-o limbă străină care s-a impus la categoria regină a distincţiilor decernate de Academia Americană de Film – cel mai bun film.

Cineastul Bong Joon-ho, creatorul filmului „Parasite”, a câştigat şi premiul Oscar pentru cel mai bun regizor, impunându-se în faţa marelui favorit, Sam Mendes, care semnase regia lungmetrajului „1917”, de asemenea favorit la marele premiu. Filmul sud-coreean s-a mai impus la categoriile „cel mai bun lungmetraj internaţional” şi „cel mai bun scenariu original”, iar „1917” a câştigat trei premii Oscar, impunându-se însă în categorii tehnice – cea mai bună imagine, cel mai bun mixaj de sunet şi cele mai bune efecte vizuale.

Joaquin Phoenix, protagonistul filmului „Joker”, a fost desemnat cel mai bun actor în rol principal datorită interpretării unui artist aspirant care devine criminal în serie. Acesta a fost primul Oscar câştigat de starul american după trei nominalizări. Renee Zellweger a câştigat premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol principal, graţie transformării sale cameleonice din filmul „Judy”, în care a interpretat-o pe legendara Judy Garland. Actriţa americană mai are în palmares un Oscar pentru rolul secundar din filmul „Cold Mountain”.

Brad Pitt a câştigat la rândul său primul Oscar din carieră pentru interpretare, cu rolul unui cascador în filmul „Once Upon a Time… in Hollywood”, în timp ce Laura Dern a obţinut şi ea primul său Oscar, ce i-a fost atribuit pentru rolul secundar din drama „Marriage Story”, în care interpretează o avocată specializată în divorţuri. Brad Pitt mai are în palmares un premiu Oscar, însă a obţinut acel trofeu în calitate de producător al filmului „12 Years a Slave”.

Taika Waititi a devenit primul cineast maori care a câştigat un premiu Oscar, impunându-se la categoria „cel mai bun scenariu adaptat” cu filmul „Jojo Rabbit”, pe care l-a şi regizat.

***

Primele premii ale Academiei Americane de Film, numite ulterior „Oscar”, au fost acordate la 16 mai 1929, notează site-ul oscar.go.com, iar ceremonia a avut loc la Hotelul Hollywood Roosevelt.

După acea primă ediţie, ceremoniile de decernare a Premiilor Oscar au avut loc la hotelurile Ambassador şi Biltmore, dar pe măsură ce evenimentul devenea tot mai grandios, sălile care îl găzduiau deveneau neîncăpătoare. Aşa se face că a fost mutat în diferite alte locuri, iar începând cu anul 2002, gala Oscarurilor are loc la Teatrul Dolby, numit, iniţial, Teatrul Kodak, notează site-ul www.oscars.org.

Statueta, care se înmânează câştigătorilor, reprezintă un cavaler cu o sabie care stă pe o rolă de film cu cinci cadre, reprezentând categoriile iniţiale ale Academiei: actorii, scenariştii, regizorii, producătorii şi tehnicienii. Mult râvnita statuetă a Oscarurilor nu măsoară decât 34 cm. A văzut lumina zilei la sfârşitul anilor ’20, în urma creării Academiei de Arte şi Ştiinţe Cinematografice (pe scurt Academia Americană de Film), în anul 1927, de către proprietarul Metro-Goldwyn-Mayer, Louis Mayer. A fost concepută de directorul artistic Cedric Gibbons şi lucrată de sculptorul George Stanley.

Denumită, oficial, Premiul de Merit al Academiei, statueta a rămas cunoscută sub numele de Oscar. Iniţial folosit ca o poreclă, originea acestui nume rămâne încă neclară. Cu toate acestea, se pare că ar fost folosit pentru prima dată de către Margaret Herrick, bibliotecar al Academiei şi, ulterior, director executiv, căreia i s-a părut că statueta seamănă cu unchiul său, Oscar. Academia nu a oficializat acest nume până în 1939, cu toate că era deja foarte folosit, notează site-ul www.oscars.org.

Statuetele sunt realizate din bronz placat cu aur de 24 de carate. Numărul exact al statuetelor ce urmează a fi decernate nu este cunoscut înainte de deschiderea plicurilor din marea seară a Oscarurilor. Iar acest fapt se explică, pe de o parte, prin aceea că un singur premiu poate fi împărţit de doi sau de mai mulţi câştigători, iar pe de altă parte, prin faptul că, pe lângă premiile acordate la categoriile din concurs, se mai conferă şi premii onorifice.

În anul 1935, a fost acordat pentru prima dată un Premiu Juvenil al Academiei, decernat copiilor-actori, pentru contribuţii deosebite în cinematografie. Prima laureată a acestui premiu a fost Shirley Temple, în vârstă de 6 ani, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale de-a lungul anului 1934. Shirley Temple a primit o statuetă miniaturală, cam la jumătate din dimensiunea celei standard. O astfel de statuetă a mai fost acordată ulterior altor 11 artişti, ultima laureată a acestui premiu special fiind Hayley Mills (14 ani), în 1961, pentru rolul interpretat în ”Pollyanna” (1960). Din anul 1962, acest premiu a fost desfiinţat, notează www.hollywoodreporter.com şi oscar.go.com.

Sursa: Agerpres

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Interesant. Totuși, ați putea cerceta de ce in singurul an în care avem în sfârșit un film nominalizat, nicio televiziune din România nu va transmite în direct gala?

  2. Daca câștigă, câștigă tema filmului si vizibilitatea dramatismului situației (din care nu ne-am ridicat).

    Dar vv ar trebui sa mai participe si cu un scurt metraj despre cum arunci bolnavi operati la oase in noapte în portbagajele rudelor și cum consideri ca te-ai spălat pe maini de responsabilitate pentru ca ai anunțat managerul cu maxim o zi înainte, ca așa ți-a zis un politruc că trebe’ si ai dreptul de ministru.

    Sa nu uitați acest tupeu si să-l taxați indiferent de partidul care emanează asemenea limbrici si in viitor. Nu e greșit sa ai pretenții sa fii tratat cu demnitate!