Ce spun primarii despre condamnarea lui Piedone pentru că a semnat ”ca primarul” și nu a verificat avizele date de instituțiile din subordine la autorizarea clubului Colectiv

Condamnarea lui Cristian Popescu Piedone la 4 ani de închisoare, din cauză că a semnat alături de alte instituții din subordine autorizarea de funcționare a clubului Colectiv, a generat discuții aprinse pe grupurile de Whatsapp ale primarilor și secretarilor juridici ai primăriilor.

Discuțiile s-au axat în general pe situația în care s-a ajuns ca Popescu Piedone să fie condamnat pe baza unui document semnat aparent ”ca primarul”, alături de alte avize date de instituțiile din subordine, dar și în jurul motivării instanței.

În esență, instanța l-a condamnat și pe Piedone cu argumentul că ”practic s-a dat autorizaţie de funcţionare unui club care nu avea autorizaţie de incendiu şi nici nu avea în concret implementate măsuri adecvate de securitate la incendiu”.

Mulți dintre primari se declară îngrijorați, în contextul în care pot fi trași la răspundere și pot chiar ajunge la închisoare din cauza modului în care funcționează administrația în mod real, zi de zi. Primarii, mai ales cei din marile orașe, semnează zilnic un număr mare de documente, fără a le putea verifica în timp real.

Cu toate acestea, preferă să păstreze aceste discuții în interior. Întrebat este ce se întâmplă în practica administrativă și dacă un primar face în mod normal verificări prin sondaj, președintele Asociației Municipiilor din România, Emil Boc, nu a oferit nici un răspuns. G4Media a adresat întrebări asemănătoare și altor primari, în special celor care conduc asociații de profil.

Președintele Asociației Orașelor din România, Adrian Teban, a comentat pentru G4Media situația.

”Deciziile instanței nu le comentăm, le executăm, totuși fiind un caz foarte mediatizat, aș spune doar atât, că prin această decizie, chiar dacă codul administrativ pune o bună parte din sarcinile de verificare în rândul funcționarilor, este clar că și primarul își asumă o responsabilitate în momentul semnării unui document prin faptul că trebuie să verificăm din când în când, cel puțin prin sondaj, aceste documente.

Este clar că este o decizie care atrage atenția primarilor, că avem această obligație de a verifica documentele pe care le semnăm și nu merge ideea că semnăm ca primarul și nu răspundem… răspundem și doamne ferește, cum este cazul de la Colectiv, se poate ajunge chiar la închisoare” a spus Adrian Teban.

Întrebat dacă în practică este posibilă verificarea documentelor, acesta a spus că ”nu se pune problema de a verifica toate documentele”.

”Am citit și eu decizia instanței, nu se pune problema de așa, instanța spune că trebuie să verifici prin sondaj. Atâta timp cât legea îți dă obligația, adică tu ești responsabil cu emiterea avizului de funcționare, nu poți să te ascunzi în fața acestei obligații prin faptul altcineva a verificat, asta e ideea.

Chiar dacă ai anumite obligații delegate, oricum răspunderea este și a primarului, este evident,” a adăugat Teban, care este și primar al orașului Cugir (PNL).

Primarul comunei Vulcana-Băi, județul Dâmbovița, Emil Drăghici (independent), care este în prezent și președintele Asociației Comunelor din România, consideră că actul semnat de Piedone ar fi ”de natură fiscală și nu de natură administrativă, care să necesite anexarea altor acorduri și avize”.

”Nu pot să vă dau acum concret textul normei juridice, dar acea autorizație este una eminamente de natură fiscală (…)

Nu putem comenta o hotărâre, suntem în afara Constituției. Că nu e bine, nimănui nu-i place, dar nu putem comenta o hotărâre.

Voi avea în vedere, dar pentru viitor… n-avem ce discuta acuma. De clarificat la modul concret că e de natură fiscală, dar cu i-a trecut prin cap la ora aia, din moment ce era un formular legat de fiscalitate și nu de îndeplinirea… nu era o autorizare de natură administrativă care să cuprindă toate elementele, respectiv avize, acorduri și ce-or mai fi de la alte instituții. Era unul de natură fiscală, atât pot comenta la ora asta” a spus Drăghici.

Acesta spune că nu a avut o discuție cu primarii de comune pe acest subiect.

”Dar am mai avut cazuri în care s-a întâmplat o interpretare greșită a legii care pleacă cred eu, mai citeam și eu vizavi de acest caz, cred că a fost și o lipsă de apărare în mod corespunzător pentru că știm bine că în instanță și lipsa apărării sau nemotivării apărării duce aici (…)

Sunt cel care am participat la elaborarea normelor legii și a formularului. Problema e că e de natură fiscală și nu de natură administrativă, care să necesite anexarea altor acorduri și avize sau ce o mai cere legea… Nu are elementele constitutive ale unui act administrativ ori ale unei autorizații de natura în care trebuie să vii cu toate acordurile, avizele pentru funcționare” a adăugat acesta.

Primarul din Alba Iulia recunoaște că în practică, documentele care vin la semnat nu pot fi verificate și spune că acest lucru revine aparatului propriu.

”Nu comentăm decizii ale instanței, dar sigur că abordarea aceasta are relevanță pentru activitatea administrativă. Categoric vorbim despre o abordare emoțională. Primarul nu poate verifica prin sondaj și nu are timpul să o facă. În practică, el semnează de obicei ultimul, după șefii departamentelor de specialitate. Acestora le revine rolul, în mod normal, de verificare. Sigur că e importantă o asemenea decizie, chiar dacă probabil toți se feresc să o spună mai explicit” a spus primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa (USR).

G4Media.ro a solicitat și punctul de vedere al președintelui Asociației Municipiilor din România, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, atât personal cât și prin intermediul biroului de presă al primăriei.

Acesta nu a oferit nici un răspuns până la ora publicării materialului. Emil Boc a refuzat dialogul pe acest subiect, cu toate că primarii municipiilor au fost cei care au discutat cel mai intens acest subiect, fiind cei mai vizați de un număr mare de documente pe care le gestionează zilnic.

Discuții și pe grupurile secretarilor din primării

Problema a fost discutată și între secretarii juridici ai primăriilor, pe grupurile de Whatsapp și Facebook. Unul dintre funcționarii publici a spus că de fapt, în practică, primarii nu verifică documentele pe care le semnează și că nici nu au cum.

”El a semnat pentru punerea în executare, practic. Nu avea ce să verifice personal, nu are cum, este imposibil la o primărie cum este cea a unui sector. Nu este posibil nici la noi, la o localitate de câteva mii de locuitori, primarul nu are timp și nu are cum să o facă, fizic nu are cum. Sunt prea multe documente, de multe ori la modul sincer vorbind, se deleagă inclusiv semnătura.

Ca primar nu poți decât să presupui că dacă a ajuns până la tine, totul este în regulă, semnezi pentru punerea în aplicare. Specialiștii trebuie să verifice, de aceea ai aparat de specialitate” a declarat pentru G4Media secretarul juridic al unei comune din județul Brașov, care a dorit să își păstreze anonimatul.

Motivarea instanței în cazul Piedone

Judecătorii Curții de Apel București, Adina Pretoria Dumitrache și Viorel Andrei Iugan, explică pe larg în motivarea de 1093 de pagini a sentinței din dosarul Colectiv de ce l-au condamnat și pe fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la 4 ani de închisoare. Unul dintre argumentele forte este că primarul Piedone nu poate invoca faptul că a semnat ”ca primarul” avizele date de instituțiile de subordine pentru Clubul Colectiv, în care s-a produs incendiul. În opinia instanței, Piedone ar fi trebuit să verifice ”măcar prin sondaj” avizele date unităților autorizate de primăria sectorului cinci.

Avocații fostului primar de la sectorul 5 au  susținut că semnătura primarului este pur formală, prin care este  investit cu legalitate un act administrativ, în cazul clubului Colectiv autorizarea de funcționare, și că instituțiile din subordine sunt responsabile pentru legalitatea avizelor eliberate, nu primarul.

Redăm mai jos un fragment din motivare:

”Curtea este conștientă de amploarea activității pe care o desfășoară un primar, fiind practic imposibil ca acesta să verifice îndeplinirea condițiilor legale pentru toate documentele pe care le semnează.

De altfel, necesitatea unei astfel de verificări justifică existența aparatului de lucru din subordinea primarului. Acest aparat de lucru, însă nu se substituie primarului, ci doar îl sprijină pe acesta în desfășurarea atribuțiilor prevăzute de lege.

Rolul primarului nu este pur formal. Fiind învestit cu exercițiul autorității de stat, acesta are obligația de a verifica, cel puțin prin sondaj, actele pe care le semnează. Primarul nu se poate apăra spunând că rolul lui este doar de a semna documente, verificarea și asumarea răspunderii penale revenind în exclusivitate funcționarilor din subordine.

Este adevărat că o astfel de obligație a primarului nu poate fi interpretată în mod excesiv, ci raportat la măsurile pe care acesta le-a luat în mod concret pentru a preveni actele de încălcare a dispozițiilor legale.

Or, în concret, primarul Sectorului 4 București nu făcea niciodată vreo verificare cu privire la actele depuse de solicitanți, ci pur și simplu, doar semna hârtiile care îi erau înaintate. Procedând astfel, acesta nu și-a întemeiat convingerea privind neproducerea rezultatului pe o împrejurare obiectivă, ci exclusiv pe hazard.

Dacă inculpatul ar fi verificat personal documentația în cazul a cel puțin unei unități care are nevoie de autorizație PSI, raportat la aspectele relatate de el (potrivit cărora autorizația PSI era necesară), în mod evident ar fi existat o clarificare a situației la nivelul Sectorului 4 și eventual, o nouă hotărâre de Consiliu Local.

Nedesfășurând nici măcar o verificare prin sondaj, inculpatul și-a asumat riscul eliberării unei autorizații în mod ilegal”, au arătat judecătorii.

Citește integral

De ce a fost condamnat primarul Sectorului 4 în dosarul Colectiv / Instanța spulberă mitul ”a semnat ca primarul” / Interviul care l-a înfundat pe Piedone