Sursa foto: Inquam Photos/George Călin
Dan Barna, copreședintele USR PLUS, a deschis dezbaterea despre noul Plan Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) elaborat sub coordonarea ministrului Cristian Ghinea, spunând că Bruxelles-ul a respins unele proiecte propuse de România, precum irigațiile. Potrivit informațiilor Economedia.ro, Comisia Europeană ar fi obiectat puternic în discuții și față de Fondul de reziliență pentru localități, una dintre componentele PNRR dedicate primarilor, dar și față de alte proiecte considerate nepotrivite cu acest mecanism de redresare.
Comisia Europeană a motivat respingerea celor două componente prin faptul că ele nu sunt însoțite de reforme, așa cum cere cadrul legal european ce guvernează Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), noul instrument financiar creat de UE pentru revenirea economică post-pandemie.
UE a condiționat aprobarea proiectelor din PNRR de realizarea unor reforme în respectivele domenii. Or, în cazul irigațiilor, Comisia Europeană a constatat că proiectele se bazează pe o tehnologie depășită, bazată pe un consum intensiv de energie. Comisia a avut aceeași obiecție și față de Fondul de reziliență, un program de 4 miliarde de euro, prin care guvernul voia să pună fonduri la dispoziția primarilor de orașe și comune pentru reducerea disparităților teritoriale, tranziția verde și digitalizare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Și pe subiectul marilor proiecte de infrastructură rutieră există diferențe de poziție, după cum a declarat ministrul Cristian Ghinea. “Am declarat chiar de la preluarea mandatului că România este o ţară care propune o alocare excepţional de mare pentru transporturi şi mai ales pentru rutier. Nu există nicio altă ţară care propune la asemenea nivel. Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menţinem punctul de vedere că este o alocare necesară, chiar dacă este foarte mare, necesară pentru români, pentru a încheia inelul de autostrăzi, pentru a demara A7 către Moldova şi, posibil, şi A8, legătura între Moldova şi Transilvania. Aici este un moment de negociere”, a spus Ghinea la Digi 24.
Comisia Europeană a evaluat negativ și în iarnă mai multe proiecte din prima versiune de PNRR propusă de România în mandatul guvernului Orban, arătând și atunci că lipsesc reformele.
Important de notat că executivul european nu a respins PNRR, ci a dat un prim răspuns în negocierile tehnice. România nu a trimis la Comisia Europeană versiunea finală a PNRR, dat fiind că termenul-limită pentru trimiterea documentului este 30 aprilie. De altfel, până astăzi o singură țară a trimit propriul program, e vorba de Portugalia. Până la 30 aprilie, statele pot transmite Comisiei Europene proiecte intermediare, pe baza cărora au loc discuții la nivel tehnic.
După 1 mai, Comisia Europeană va începe evaluarea propriu-zisă a planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în septembrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.
România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui mecanism de redresare de la nivelul UE, primind o alocare granturi nerambursabile și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Banii pot fi obținuți doar dacă proiectele acceptate de Comisia Europeană sunt terminate până la finalul anului 2026. PNRR este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a strâns contribuții de la toate ministerele, dar și de la administrația locală.