Ce provocări juridice întâmpină industria modei în era inteligenței artificiale?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De la protejarea proprietății intelectuale până la utilizarea în siguranță a propriilor instrumente de inteligență artificială, sectorul modei încearcă încă să se adapteze noilor tehnologii. Nu este surprinzător că tema a dominat dezbaterile la Assises Juridiques de la Mode, du Luxe et du Design, organizate pe 9 decembrie la Paris de Lexposia, scrie Fashion Network.

„În 2024 am transmis platformelor 2.5 milioane de notificări privind conținut contrafăcut”, a explicat Nicolas Lambert, directorul pentru protecția online a brandurilor în cadrul LVMH. „Nu este ceva nou, dar AI a făcut extrem de ușoară generarea de conținut care încalcă drepturi. De exemplu, vedem o explozie de reclame online pentru calendare Advent contrafăcute, atribuite fals unor branduri precum Sephora, Dior și alte mărci ale grupului.”

La rândul său, Alexandre Menais, consilier juridic al grupului L’Oréal, a descris ritmul accelerat impus de această tehnologie. În opinia lui, noile interacțiuni dintre om și mașină cer o regândire profundă a modului în care companiile folosesc inteligența artificială.

„Atunci când vorbim despre un agent inteligent, apare întrebarea: cui aparține, de fapt, interacțiunea?”, a subliniat el. „Unul dintre riscuri este că regulile impuse de companii, care obligă utilizarea unei AI închise vor fi ignorate. Mulți angajați vor fi tentați să testeze instrumente de AI externe, în afara cadrului stabilit.”

Avocata Christiane Féral-Schuhl a pus accent pe această problemă. Fosta președintă a Consiliului Național al Barourilor consideră esențială formarea angajaților în ceea ce privește diferența dintre o inteligență artificială „închisă”, antrenată cu date pentru care titularii de drepturi și-au dat acordul, și sistemele „deschise”, care se bazează pe excepția de tip text and data mining.

„Aceste AI-uri sunt niște uriași care absorb tot ceea ce găsesc. Soluția este construirea unui instrument propriu, într-un cadru controlat. Dacă un angajat alege un sistem deschis, practic își pune munca la dispoziția altora, inclusiv a competitorilor, care ar putea folosi aceste date pentru a genera creații infractoare.”

Féral-Schuhl atrage atenția și asupra clauzelor din contractele furnizorilor de AI: unele prevăd că lucrările clienților pot fi reutilizate pentru a îmbunătăți serviciul pentru toți utilizatorii, ceea ce, în domeniul creației, este complet inacceptabil.

Frédéric Rose, conducătorul companiei IMKI, care dezvoltă modele de AI pentru branduri precum The Kooples și G-Star, observă un progres tehnic rapid: „AI va putea în curând să creeze tipare și fișe tehnice de execuție. Deja devine suficient de precisă pentru a indica materiale, greutatea țesăturilor sau tipurile de cusături.”

Această precizie sporită ajută acum și la identificarea falsurilor.

„Unele AI refuză să răspundă, dar altele îți spun exact unde găsești cele mai bune copii”, a spus Lambert. „Între AI și utilizator există un canal privat pe care nu îl pot investiga. Dar poate că în viitor AI va putea identifica comportamente suspecte. Ar trebui imaginat un mecanism similar celui DMCA, care să împiedice AI să direcționeze utilizatorii către produse contrafăcute.”

Dacă AI este folosită creativ, Féral-Schuhl propune definirea unor „liste roșii” de elemente iconice, semnături vizuale care nu pot fi reproduse fără a risca o similitudine prea mare cu branduri consacrate.

Ea subliniază și apariția tehnicilor de „watermarking” pentru datele de antrenare, ce ar putea deveni protejate prin drepturi de autor și ar bloca utilizarea lor în generarea de conținut. Acest lucru se adaugă etichetărilor digitale care marchează data și locul în care o creație generată de AI a fost produsă.

Hugo Weber, vicepreședinte al unicornului francez Mirakl, a analizat contribuția AI la performanța algoritmilor existenți: „Amazon Prime nu este o problemă de logistică: dacă primești a doua zi, în 95% din cazuri produsul era deja pregătit pentru expediere, pentru că algoritmul funcționează impecabil.”

El avertizează însă împotriva transformării cazului Shein într-un proces general împotriva tuturor platformelor de marketplace, amintind diferențele majore de responsabilitate între actorii europeni, americani și chinezi.

Benoît Loutrel, președintele grupului de lucru privind platformele online din cadrul ARCOM, a intervenit și el: „Trecem de la prevenție la acțiuni coercitive în instanță. Următorul pas va fi, probabil, dreptul civil, mai ales în legătură cu inteligența artificială.”

În fața creșterii autorităților echivalente ARCOM din restul Europei, Loutrel speră ca suveranitatea digitală a Franței să se înscrie ferm în noul cadru european care prinde contur.