Ce opțiuni are PSD pentru a-l demite pe Ilie Bolojan. Scenariile de lucru

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

PSD va decide pe 20 aprilie dacă îi retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan. Toate datele indică un astfel de rezultat la referendumul intern, ceea ce ar declanșa o criză politică și, foarte probabil, o înrăutățire a economiei oricum șubrede. Va pleca însă Ilie Bolojan de la guvern, declanșând o criză guvernamentală? Cum îl poate forța PSD? G4Media a inventariat principalele scenarii politice.

Pasul decisiv va avea loc luni, 20 aprilie, când aproape 5.000 de lideri centrali și locali din PSD vor decide prin vot electronic, de la ora 17.00, dacă partidul îl mai susține pe Ilie Bolojan ca prim-ministru al guvernului de coaliție.

Vor vota șefii de organizații județene, primarii, viceprimarii, președinții de consilii județene, parlamentarii, consilierii județeni și președinții de filiale comunale sau orășenești. Dacă ei vor decide la vot ca PSD să îl susțină în continuare pe Ilie Bolojan, criza politică se va încheia rapid, Sorin Grindeanu – inițiatorul crizei va avea poziția slăbită. Puțin probabil însă acest rezultat în absența unui mare cadou politic pe care să-l primească PSD – fie șefia serviciilor de informații, fie o concesie majoră la bugetul de stat abia votat.

Dacă cei 5.000 de lideri PSD vor decide retragerea sprijinului lui Ilie Bolojan, PSD își asumă declanșarea crizei politice și a unei turbulențe economice semnificative. E un calcul rece al social-democraților, care se tem că o continuare a guvernării alături de Ilie Bolojan, cu noi măsuri de reducere a deficitului bugetar-record produs de guvernul Ciolacu, îi va mătura la propriu de pe scena politică, așa cum s-a întâmplat de facto cu partidele socialiste moștenitoare ale partidelor comuniste din Ungaria și Bulgaria.

Ce se va întâmplă după previzibilul vot anti-Bolojan?

Pasul următor va fi retragerea miniștrilor PSD, a vicepremierului și secretarului general al guvernului din executivul Bolojan, urmat de cererea ca premierul să demisioneze, pe motiv că și-a pierdut majoritatea politică, potrivit informațiilor G4Media.

Aici se deschid două opțiuni. Prima e demisia lui Bolojan, care ar deschide calea spre negocieri rapide pentru formarea unui nou guvern. Ar putea fi un guvern al aceleiași coaliții, dacă PNL și USR decid să abandoneze deciziile formale de acum trei săptămâni prin care au respins o nouă colaborare cu PSD. Sau președintele Nicușor Dan ar putea găsi, împreună cu liderii politici, o nouă majoritate. Doar că această opțiune e puțin probabilă, dat fiind că premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru G4Media din 27 martie că ”nu se pune problema demisiei”.

Așa ajungem la a doua opțiune: Ilie Bolojan rămâne premier, dar fără miniștrii PSD. Și va începe un joc pe două planuri. Primul – cel de imagine, în care PSD și PNL se vor acuza reciproc de prelungirea crizei politice cu efecte economice negative. Al doilea plan – al deciziilor politice. Aici lucrurile se complică, dar PSD are o soluție rapidă – moțiunea de cenzură.

Dacă Ilie Bolojan refuză să demisioneze, el poate conduce cu puteri depline 45 de zile, înlocuind miniștrii PSD cu miniștri interimari. Atenție: guvernul Bolojan NU trebuie să se supună în integralitate votului parlamentului în acest moment, dat fiind că e vorba de o remaniere guvernamentală prin schimbarea componentei politice a guvernului. E nevoie de vot în Parlament doar pentru noii miniștri, după cum a arătat Curtea Constituțională în decizia 504 din 2019, când ALDE condus atunci de Călin Popescu Tăriceanu părăsea guvenrul Dăncilă.

Iar dacă Parlamentul îi respinge prin vot pe noii miniștri doriți de Bolojan, guvernul nu cade automat. Premierul poate veni cu noi miniștri interimari, alte 45 de zile de interimat, timp în care executivul poate da ordonanțe de urgență, are puteri depline. O astfel de situație ar paraliza însă România.

Și aici intervine capacitatea PSD de a dărâma guvernul prin moțiune de cenzură. E opțiunea cu cele mai mari costuri politice pentru Sorin Grindeanu, pentru că l-ar forța să ceară voturile partidelor extremiste din Opoziție – AUR, SOS, POT, PACE. Dar moțiunea de cenzură e singurul mod în care PSD ar putea scăpa de Bolojan.

Și aici există însă un calcul: cine depune primul moțiunea, PSD sau AUR? Dacă se va ajunge la acest moment, pentru PSD va fi vital să fie inițiatorul moțiunii, din motive de imagine. Dacă PSD va ajunge să voteze o moțiune inițiată de AUR, ar însemna o subordonare simbolică față de George Simion.

Odată ce moțiunea de cenzură, indiferent de inițiator, va fi votată, guvernul Bolojan va pica, iar președintele va declanșa negocierile pentru formarea unei majorități. Imposibil de spus acum dacă între PSD și PNL/USR va mai putea exista o colaborare după un astfel de comportament politic, e posibil orice scenariu, inclusiv un guvern PSD-AUR sau un guvern PSD sprijinit de AUR din Parlament.

De altfel, în interiorul PNL se vorbește în glumă despre ”operațiunea Albinosul” (Cătălin Predoiu) și ”operațiunea Slăbănogul” (Alexandru Nazare) ca posibili premieri PNL preferați de PSD în locul lui Ilie Bolojan.

Paradoxal, Ilie Bolojan ar putea fi marele beneficiar politic al acestei demiteri printr-o moțiune de cenzură PSD-AUR. El va putea trece imediat în opoziție alături de PNL și, eventual USR – dacă cele două partide își vor respecta votul de acum trei săptămâni. Va avea doi ani în care să reconstruiască PNL din opoziție, să scape de gruparea prietenă cu PSD, să înlocuiască șefii de filiale fără rezultate, să crească prin criticarea non-stop a noii guvernări. Va avea muniție din plin la adresa unui nou guvern PSD-AUR în plină criză bugetară. E muncă multă pentru PNL, doi ani de stat în opoziție după aproape șapte ani la putere, dar ar putea reedita succesul alianței reformiste DA din 2004.

Pe tot acest parcurs politic, președintele Nicușor Dan ar putea avea un cuvânt decisiv prin poziționarea de o parte sau de alta. Până acum, el nu a dat nici un semnal public că ar susține revolta PSD împotriva lui Ilie Bolojan, chiar dacă numirile procurorilor-șefi au arătat că între șeful statului și social-democrați a existat o înțelegere punctuală pe acel subiect.

Sigur că interesul oricărui președinte aflat în primul mandat e să își asigure realegerea, ceea ce e echivalent cu torpilarea politică a  potențialor rivali, un rol pe care l-ar putea juca și Ilie Bolojan. Dar, deocamdată, președintele Nicușor Dan a cerut în permanență stabilitatea coaliției și a subliniat că România trebuie să absoarbă cât mai mulți bani din PNRR până la termenul-limită de 31 august. Cu excepția criticilor pentru creșterea TVA, el a susținut reformele inițiate de premier. Când a fost întrebat explicit săptămâna trecută dacă îl mai susține pe premierul Bolojan, președintele a spus: ”Dincolo de ce aș spune eu – și tocmai că Constituția îmi dă un rol de mediator pentru ce se întâmplă acum și ce eventual se va întâmpla mai încolo – dincolo de asta, susținerea unui prim-ministru, conform Constituției, trebuie să vină din Parlament”.

În câteva zile vom vedea mult mai clar dacă președintele Dan îl va sprijini politic pe premierul Bolojan și va încerca să detensioneze relația cu PSD sau, dimpotrivă, va ajunge la concluzia că premierul trebuie să plece pentru a păstra PSD aproape.

În orice scenariu urmat de principalii actori politici, criza politică pe care PSD ar putea să o declanșeze pe 20 aprilie va duce, cel mai probabil, la o acutizare a problemelor economice prin creștere costurilor de împrumut, amânarea unor investiții din cauza incertitudinii politice, presiune pe cursul de schimb. La fel de important, criza din coaliție va duce la creșterea în sondaje a AUR, a cărui accedere la putere în 2028 va fi greu de evitat.

La fel de bine, această criză stârnită de PSD se poate închide peste noapte dacă partidul lui Sorin Grindeanu primește la o nouă negociere posturile dorite la serviciile de informații, după ce a primit o felie substanțială la împărțirea posturilor de procurori-șefi.