CCR: Ședința decisivă pentru creșterea pensiilor, programată pe 25 noiembrie

Curtea Constituţională a României (CCR) a programat pe 25 noiembrie ședința în care va discuta sesizarea Guvernului cu privire la Legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat pe anul 2020, anunță Agerpres. Decizia CCR va avea un impact economic major, Curtea urmând să decidă dacă pensiile trebuie mărite cu 40%, așa cum vrea PSD, sau pot rămâne majorate cu 14%, cum a decis guvernul.

Marţi, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională pe Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 – rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Guvernul susține că Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.

Reamintim că guvernul a decis prin OUG 135 să rectifice bugetul și să crească pensiile de la 1 septembrie cu 14%, dar majoritatea PSD din Parlament a votat creșterea cu 45%.

„Abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, arată guvernul în sesizarea depusă la CCR.

Totodată, Guvernul arată că parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)’. Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive a cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, se menţionează în comunicatul guvernului, citat de Agerpres.

Foto: Agerpres/ Nicoleta Pană