Cât au distrus PSD-ALDE într-un an și jumătate în Justiție. Toate modificările care încetinesc anti-corupția

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Condusă de doi lideri cu probleme penale – Liviu Dragnea, dublu condamnat penal, și Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată (achitat în primă instanță) – coaliția aflată la guvernare de un an și jumătate a avut ca principal scop ofensiva totală împotriva Justiției. Reușitele efective au fost puține până în acest moment, dar a fost turnată fundația unui adevărat rai al infractorilor: dezincriminarea unor infracțiuni precum abuzul în serviciu, scăderea pedepselor pentru fapte penale grave, piedici insurmontabile puse procurorilor în lupta cu fenomenul infracțional și, mai ales, cu corupția. G4Media.ro vă prezintă inventarul stricăciunilor din justiție operate de PSD, ALDE și UDMR.

Totuși, la capitolul victorie, PSD poate înscrie forțarea președintelui Klaus Iohannis de a o revoca de la șefia DNA pe Laura Codruța Kovesi, dar și eliberarea din închisori a mii de deținuți de drept comun, inclusiv criminali și violatori, în baza legii recursului compensatoriu.

(Foto: Liviu Dragnea înconjurat de mai mulți lideri PSD într-o ședință de plen reunit a Parlamentului. Sursa: Inquam Photos / George Călin)

Primul atentat la justiție a fost OUG 13, la mai puțin de o lună de la preluarea guvernării. Ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Grindeanu în noaptea de 31 ianuarie 2017 punea un prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat în iunie 2018, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. De asemenea, OUG 13 dezincrimina parțial favorizarea infractorului și conflictul de interese și abroga infracțiunea de neglijență în serviciu. La presiunea uriașă a străzii, a opoziției, a societății civile și a partenerilor externi ai României, ordonanța a fost abrogată.

În fața eșecului OUG 13, PSD s-a repliat și a continuat ofensiva împotriva Justiției în Legislativ. Fostului ministru Florin Iordache, autorul ordonanței de urgență, i-a fost creată în Parlament o comisie specială al cărei singur scop a fost modificarea legilor Justiției și a Codurilor penale.

În numai două luni, noiembrie și decembrie 2017, Iordache a reușit masacrarea celor trei legi ale Justiției: statutul judecătorilor și procurorilor (legea 303/2004), organizarea judiciară (legea 304/2004) și legea privind organizarea și funcționarea CSM (317/2004).

Cele mai importante modificări aduse legilor Justiției:

• eliminarea aproape totală a președintelui României din procedura de numire a procurorilor-șefi ai principalelor parchete (DNA, DIICOT și Parchetul General). În noua formă a legii 303/2004, șeful statului poate refuza o singură dată propunerea făcută de ministrul Justiției
• eliminarea totală a președintelui României din procedura de numire a șefilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (competența a fost transferată în totalitate CSM)
• interdicţia pentru preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli
• interdicția pentru judecători și procurori de a critica Parlamentul sau Guvernul
• introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor
• înființarea unei secții speciale pentru anchetarea magistraților
• majorarea vechimii minime necesare pentru ocuparea funcției de procuror în cadrul DNA și DIICOT, de la 6 la 8 ani
• soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice (prevederea în vigoare permite această procedură doar în cazul în care superiorul consideră că soluția este nelegală, nu și netemeinică)

Modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR au fost însă atacate la Curtea Constituțională în mod repetat de opoziție și de președintele Klaus Iohannis, care au reușit să amâne deocamdată intrarea lor în vigoare.

Odată modificate legile Justiției, coaliția aflată la guvernare a demarat revizuirea Codurilor penale. Ambele acte normative au fost modificate rapid și fără dezbateri reale în Parlament.

Primul pe listă: codul de procedură. Cele mai importante modificări:

• au fost introduse două noi motive care pot fi invocate pentru revizuirea unei sentințe judecătorești definitive:
  • Neredactarea și / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluționarea dosarului (ar putea fi avantajat Liviu Dragnea);
  • Sancționarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă astfel a fost influențată decizia pronunțată (ar putea fi avantajat Dan Voiculescu)
• durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă în acest timp procurorii nu reușesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat
• probele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță
• este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii
• instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi, ceea ce ar face procesul mult mai greoi
  • poziția DNA și poziția Parchetului General față de modificarea Codului de procedură penală

La scurt timp, Parlamentul a revizuit, tot în viteză, și Codul penal. Cele mai importante modificări:

• dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, infracțiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare
• dezincriminarea totală a neglijenței în serviciu
• restrângerea posibilității procurorilor de a investiga infracțiunile de trafic de influență și dare de mită
• interzicerea comunicărilor referitoare la dosarele penale
• dezincriminarea parțială a infracțiunilor de mărturie mincinoasă și de favorizare a infractorului
• relaxarea condițiilor de eliberare condiționată din închisoare a infractorilor
• redefinirea, în defavoarea anchetatorilor, a grupului infracțional organizat
  • poziția DNA față de modificarea Codului Penal

Modificările aduse Codurilor penale au fost atacate la Curtea Constituțională, care a dat termen în septembrie pentru dezbaterea lor (Codul de procedură va fi discutat și pe 18 iulie, la sesizarea Opoziției și a Înaltei Curți, dar și în septmebrie la sesizarea președintelui Klaus Iohannis).

Coaliția majoritară, cu sprijinul UDMR, a modificat în punctele esențiale și legea 78/200 privind sancționarea faptelor de corupție. Actul normativ este una din legile fundamentale pentru activitatea DNA. Nu mai puțin de 40% din activitatea procurorilor anticorupție, cu privire la faptele conexe sau asimilate celor de corupție, se bazează pe această lege.

Principalele modificări aduse legii 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție:

• abrogarea infracțiunii de abuz în serviciu
• dezincriminarea obținerii de foloase din operațiuni comerciale incompatibile cu funcția, dacă beneficiarul este o terță persoană

De asemenea, PSD, ALDE și UDMR au modificat și legea Agenției Naționale de Integritate (ANI). Principalele modificări:

• prescrierea faptelor de incompatibilitate și conflict de interese după 3 ani
• ștergerea conflictelor de interese comise în perioada 2007 – 2013

A fost modificat și statutul senatorilor și deputaților ”pentru evitarea infracțiunii de conflict de interese”, astfel încât parlamentarii vor putea intermedia relația dintre potenţialii investitori şi autorităţile locale.

O altă lege modificată de coaliția majoritară este cea care reglementează executarea pedepselor privative de libertate. Astfel, a fost introdusă posibilitatea executării pedepsei cu închisoarea doar în weekend și, de asemenea, a fost reintrodusă prevederea care scade pedeapsa privativă de libertate pentru fiecare carte scrisă după gratii. Și modificările aduse acestui act normativ au fost trimise la Curtea Constituțională de președintele Klaus Iohannis și de Înalta Curte de Casație și Justiție.