Candidații și miza alegerilor pentru Consiliul Județean Buzău / Fostul premier Marcel Ciolacu, șansa să rămână relevant în politică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Duminică se desfășoară și alegerile parțiale pentru șefia Consiliului Județean Buzău, după ce funcția de președinte a rămas vacantă în urma demisiei social-democratului Lucian Romașcanu, nominalizat ca membru la Curtea Europeană de Conturi începând cu 1 iulie 2025.

În timp ce PNL și USR au căzut de comun acord să-l susțină pe antreprenorul independent Mihai Răzvan Moraru, principalul contracandidat al acestuia este chiar fostul premier Marcel Ciolacu, care ar avea astfel șansa să rămână relevant în prim planul politicii.

Candidații partidelor extremiste sunt Ștefăniță Alin Avrămescu (AUR), Aurel Dogaru (SOS) și Dragoș Eugen Brînzea (POT). Mai candidează Gheorghe Gabriel Pană (Acțiunea Conservatoare înființată de Claudiu Târziu), Mihai Budescu (PRM) și independentul Silviu Iordache.

Întoarcerea la origini

Marcel Ciolacu este candidatul cu cea mai mare notorietate la alegerile parțiale din Buzău datorită funcției de premier pe care a deținut-o în perioada 15 iunie 2023 – 6 mai 2025, urmată de eșecul răsunător la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024.

Pentru prima dată în istoria postdecembristă, PSD nu numai că nu a intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale din postura de favorit, dar nu a prins deloc turul doi, Ciolacu obținând nici 19% din opțiunile alegătorilor, scor care l-a plasat pe locul trei, după pro-rusul Călin Georgescu (independent, cu discurs legionar) și candidata USR Elena Lasconi.

Ciolacu și-a dat demisia din fruntea PSD, locul fiindu-i luat de Sorin Grindeanu. După alegeri, Ciolacu apare într-o filmare pe TikTok cu președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, care îi spune sub forma unui joc („Ascultăm și nu judecăm”) că șefii PSD din teritoriu i-au dat voturi lui George Simion.

Ciolacu a administrat mai multe firme, inclusiv celebra covrigărie din Buzău, apoi și-a început cariera politică chiar în orașul natal, acolo unde acum vrea să se întoarcă, dar pe cea mai importantă funcție din județ: a fost consilier local (2000-2004), consilier județean (2004-2008), prefect interimar, viceprimar.

Apoi, din 2012, a fost deputat, vicepremier și premier în alianța USL 2.0 pe care a condus-o sub pretextul ”stabilității” cu fostul șef și premier PNL Nicolae Ciucă, sub patronajul fostului președinte Klaus Iohannis.

Antreprenor în agricultură

Conform presei locale și sondajelor Mihai Răzvan Moraru este principalul contracandidat al lui Marcel Ciolacu. Din anul 2009 antreprenor în agricultură, fondator al Agro-Est Muntenia, Moraru candidează independent la conducerea Consiliului Județean Buzău, dar susținut de PNL și USR, care au format o alianță anti-PSD, deși la centru cele trei partide guvernează, e drept, cu atacuri și conflicte semnificative.

Conform biografiei publicate pe site-ul personal, Moraru a absolvit Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, profil filologie, apoi Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, în București.

A participat la programul „Work & Travel”, în cadrul căruia a lucrat șase luni în Marea Britanie, în ferme și spații de procesare a legumelor și fructelor:

• ”A fost prima mea experiență într-o societate occidentală – una care m-a format profund. Am învățat ce înseamnă respectul pentru muncă, organizarea și profesionalismul. M-am întors în România hotărât să construiesc aici”, spune Moraru,

Candidatul PNL-USR susține că a devenit antreprenor în 2009, ”după o perioadă în care am lucrat în companii românești și internaționale din domeniul vânzărilor și al inputurilor agricole” și susține că activitatea i-a fost recunoscută prin mai multe premii.

Mihai Răzvan Moraru și-a publicat diploma de Bacalaureat chiar pe prima pagină a site-ului personal, în contextul în care principalul său contracandidat, Marcel Ciolacu, a stârnit controverse cu absolvirea studiilor liceale și momentul în care a susținut examenul de Bacalaureat.

Deputat de Prahova, candidat la Buzău

Deputatul de Prahova Ștefăniță-Alin Avrămescu este candidatul partidului extremist AUR la alegerile din 7 decembrie, pentru șefia Consiliului Județean Buzău.

Născut în 1989, a absolvit studiile primare în Buzău, apoi o facultate (neprecizată în CV-ul publicat pe Camera Deputaților) la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, apoi un master la SNSPA.

În 2014 a intrat ”în sistem”, în funcția de consilier parlamentar, consilier la Cancelaria președintelui Senatului, consilier la Secretariatul General al Guvernului României, consilier ALDE, director cabinet Secretar de Stat la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării Bucureşti, apoi consilier Cabinet secretar de stat la Ministerul Finanțelor.

Fief PSD de 35 de ani

După Revoluție, Consiliul Județean Buzău a fost în general fief PSD (FSN în 1992-1996, David Mircea), cu o excepție a conducerii PDL din perioada 2008-2012 (Liviu Rusu).

În perioada 1996–2008 CJ Buzău a fost condus de Gheorghe Marinescu (PSD), cel mai longeviv președinte de județ după 1989. CJB a mai fost condus de Emil Radu Moldovan și Marian Cristinel Bîgiu, ambii de la PSD, în perioada 2012-2014 și de Petre Emanoil Neagu (PSD) în perioada 2016 – 2024.

CJ Buzău a fost câștigat ulterior de Lucian Romașcanu, fost ministru PSD al Culturii și purtător de cuvânt al partidului, dar acesta a fost nominalizat de România pentru a deveni membru al Curții de Conturi a UE, a acceptat funcția, a fost validat de oficialii europeni și și-a dat demisia. Șefia CJ a fost preluată de președintele interimar Adrian Robert Petre. 

Câți și cum votează

Biroul Electoral Județean a anunțat că numărul de alegători rezultat din Registrul Electoral și din Listele electorale complementare la nivelul județului Buzău este de 363.357, transmite Mediafax. 

Aceștia vor vota în 424 de secții din județ, în 7 decembrie, în intervalul 07:00 – 21:00.

Potrivit legii, la alegerile de duminică, alegătorii votează numai la secția de votare din comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz.