Cancerul de col uterin poate fi prevenit, în majoritatea cazurilor, prin vaccinare şi testări regulate. Dr. Claudia Ştefănescu, ginecolog MedLife: “Doar 10-20% din infecţii permit evoluţia spre cancer”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cancerul de col uterin este, în continuare, o mare ameninţare în rândul femeilor din România, fiind al treilea ca incidenţă după cancerul de sân şi cel colorectal. Ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că acest tip de neoplazie este a doua ca frecvenţă în rândul femeilor cu vârste între 15 şi 44 de ani, şi asta în ciuda faptului că există vaccin împotriva virusului papiloma uman (HPV), responsabil de majoritatea cazurilor. Dr. Claudia Ştefănescu, medic ginecolog MedLife Floreasca spune că, în comparaţie cu alte neoplazii, acest tip de cancer poate fi prevenit foarte uşor, în acest moment existând un vaccin care protejează împotriva multor tulpine cu risc oncogen ale HPV. Totodată, specialistul a explicat că nu toate femeile diagnosticate cu HPV vor dezvolta cancer de col uterin pe parcursul vieţii lor.

HPV, cel mai important factor de risc

Cancerul cervical – sau cancerul de col uterin – este o boală în care celulele de la nivelul colului uterin (porţiunea inferioară a uterului) încep să se modifice anormal şi să se înmulţească necontrolat. Boala evoluează lent, pe parcursul mai multor ani. Întâi apar leziuni preneoplazice care, dacă nu sunt depistate şi tratate, pot evolua spre cancer.

“Cancerul de col uterin este rar diagnosticat înainte de 20 ani, dar incidenţa creşte treptat după 25 ani şi atinge valori maxime în grupele de vârstă de 35-44 ani. Studiile arată că infecţia cu HPV este cel mai important factor de risc pentru cancerul de col uterin, acesta fiind prezent în aproape toate (99,7%) neoplaziile cervicale. La nivel mondial HPV 16 şi 18 (cele două tipuri prevenite prin vaccinare) contribuie la peste 70% din toate cazurile de cancer de col uterin. 50-80% dintre femei vor fi infectate cu HPV pe parcursul vieţii. Totodată, până la 50% dintre femei vor fi infectate cu un serotip oncogen de HPV”, explică medicul ginecolog Claudia Ştefănescu.

În acest moment au fost identificate peste 100 de genotipuri de HPV, din care aproximativ 40 infectează tractul genital. Dintre acestea, unele au risc crescut de a se transforma în cancer în timp ce altele au risc mediu şi scăzut.

Nu toate femeile diagnosticate cu HPV se vor îmbolnăvi de cancer de col uterin. Dr. Claudia Ştefănescu a explicat că marea majoritate a femeilor infectate cu un tip de HPV oncogen nu dezvoltă cancer de col uterin, ceea ce sugerează că există factori suplimentari care acţionează în colaborare cu HPV şi influenţează riscul de dezvoltare a bolii. Majoritatea infecţiilor sunt tranzitorii, dispărând până la 75% în primul an şi până la 97% într-un an şi jumătate. Doar 10-20% din infecţii persistă şi permit evoluţia leziunilor preneoplazice în cancer.

“Cofactorii cum ar fi fumatul, utilizarea contraceptivelor orale, paritatea, nutriţia deficitară, imunodepresia – legată în particular de virusul imunodeficienţei umane (HIV), infecţia cu alte boli cu transmitere sexuală, au fost asociaţi în diferite proporţii cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Cei mai mulţi cofactori par să acţioneze mai degrabă ca factori determinanţi pentru persistenţa infecţiei cu HPV şi progresia spre neoplaziile cervicale de grad înalt.

Vârsta debutului sexual, numărul partenerilor sexuali, antecedentele de infecţii cu transmitere sexuală, precum şi alte caracteristici ale activităţii sexuale sunt legate de riscul de a contracta o infecţie cu HPV şi nu sunt considerate a fi cofactori pentru progresia de la infecţia cu HPV la cancerul de col uterin”, a adăugat medicul ginecolog.

În ceea ce priveşte factorul genetic, specialistul spune că există anumite studii care ar sugera existenţa unui factor genetic care să acţioneze ca şi cofactor cu infecţia HPV, dar sunt necesare cercetări suplimentare care să confirme asocierea.

Diagnosticarea cancerului de col uterin

Diagnosticul leziunilor preneoplazice şi al cancerului cervical se stabileşte după ce medicul specialist efectuează atât examene clinice, cât şi examene paraclinice: examen citologic cervico-vaginal, testarea ADN-HPV, examenul colposcopic şi în cele din urmă, examenul histopatologic, care se face după examinarea fragmentelor cervicale obţinute prin biopsie şi care pune diagnosticul de certitudine al bolii.

“Cancerul de col uterin este cel mai uşor de prevenit cancer ginecologic. Practic, cu două teste de screening putem ajuta la prevenirea leziunilor precanceroase şi a cancerului de col uterin:

testul Papanicolau (sau frotiu Papanicolau) care identifică modificările preneoplazice, modificările celulare ale colului uterin care ar putea deveni cancer de col uterin, dacă nu sunt tratate corespunzător şi testul HPVcare identifică papilomavirusul uman ce poate provoca aceste modificări celulare”, a precizat medicul ginecolog de la MedLife.

Specialistul recomandă ca cele două teste să se facă anual, chiar dacă rezultatele din ultimii ani au ieşit constant negative.

Simptomele care indică urgenţa investigaţiilor medicale

Infecţia cu HPV, principalul responsabil al cancerului de col uterin, poate fi tranzitorie sau persistentă, fără consecinţe clinice la pacientele cu o imunitate bună. În ciuda cercetărilor făcute până acum, perioada de incubaţie rămâne neclară, fiind vorba uneori de  săptămâni sau luni pentru condiloamele genitale şi câteva luni sau ani pentru anomaliile celulare cervicale.

“Majoritatea infecţiilor dispar spontan, dar la 10-20% dintre femei infecţia persistă. În stadiile incipiente ale bolii, nu există simptomatologie, de aceea depistarea prin teste screening este importantă. Pe măsură ce neoplazia evoluează pot apărea: sângerări vaginale anormale- după contact sexual, între menstre sau la menopauză; secreţii vaginale neobişnuite, uneori urât mirositoare; dureri pelvine; durere la contact sexual. Toate aceste simptome pot fi suspecte şi ar trebui să trimită pacienta la medic”, explică medicul Claudia Ştefănescu.

Ca la orice tip de cancer, şansele de vindecare cresc dacă boala este identificată într-un stadiu incipient.

“În general, depistarea unui cancer constă în descoperirea unei leziuni neoplazice asimptomatice, la o persoană considerată a fi în bună stare de sănătate. Cancerul colului uterin asimptomatic este în general de mici dimensiuni, iar tratamentul corect duce la vindecare în procente ridicate, de 80-90%, potrivit studiilor făcute până în acest moment. Supravieţuirea la 5 ani este de 80-90% pentru stadiul I şi de 60-75% pentru stadiul II. Ratele de supravieţuire la 5 ani scad la 30- 40% pentru femeile cu stadiul III de cancer şi la 15% sau mai puţin la cele cu cancer stadiul IV. Devine astfel importantă descoperirea leziunilor preneoplazice, al căror diagnostic şi tratament asigură prevenţia secundară a cancerului”, a precizat medicul ginecolog.

Vaccinarea anti HPV, cea mai bună metodă de prevenţie

Vestea bună este că acest tip de cancer poate fi prevenit prin vaccinare. Potrivit campaniei de vaccinare anti HPV, vârsta de la care se poate face vaccinarea este de 11 ani atât pentru fete, cât şi pentru băieţi. Recomandările din 2024 au extins limita de vârstă până la care se poate efectua vaccinarea la 45 ani. Rolul vaccinului este acela de a proteja de infecţia cu HPV prin anticorpii apăruţi la terminarea schemei de vaccinare.

“Începând din 2006 când FDA a aprobat vaccinarea anti-HPV, punând la dispoziţia clinicienilor vaccinul tetravalent Gardasil (anti- HPV 6, HPV 11, HPV 16 şi HPV 18) şi în 2009 vaccinul bivalent Cervarix (anti-HPV 16 şi HPV 18), toate eforturile se concentrează pe prevenţia primară prin vaccinare, în scopul reducerii incidenţei şi răspândirii bolii. În 2014, FDA a aprobat utilizarea împotriva infecţiei HPV a vaccinului Gardasil 9, care protejează împotriva a nouă serotipuri HPV: 6, 11, 16, 18 şi 31, 33, 45, 52, 58, considerându-se astfel că prin adiţia celor cinci serotipuri la serotipurile incluse în vaccinul tetravalent curent se pot preveni aproape 90% din toate cazurile mondiale de cancer cervical invaziv”, a adăugat medicul ginecolog.