Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Liderii europeni trag un semnal de alarmă cu privire la consecințele economice ale războiului din Iran, avertizând că noul blocaj energetic ar putea depăși amploarea crizei COVID-19 sau a invaziei ruse în Ucraina. Într-un peisaj marcat de inflație galopantă și lanțuri de aprovizionare fracturate, continentul se confruntă cu ceea ce experții numesc „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”, transmite Politico.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat luni că prelungirea conflictului va pune o povară asupra economiei europene „la fel de grea ca cea experimentată în timpul pandemiei sau la începutul războiului din Ucraina”. Mesajul său este dublat de cel al ministrului italian al Apărării, Guido Crosetto, care a mărturisit pentru La Repubblica că gravitatea consecințelor este atât de mare încât „nu îl lasă să doarmă”.
De asemenea, Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a avertizat că efectele pe termen lung sunt „probabil dincolo de ceea ce ne putem imagina în prezent”, sugerând că perspectivele economice ale continentului intră într-o zonă de incertitudine totală.
Principala cauză a panicii este închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Prin acest punct tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale care alimentează economia mondială. Blocajul nu afectează doar transportul și încălzirea, ci întregul lanț de producție în agricultură, printr-o posibilă criză a îngrășămintelor și creșterea costurilor de transport, care vor duce la scumpiri masive la raft.
În tehnologie, lipsa heliului necesar în fabricarea microcipurilor pune presiune pe industria electronică.
La fel și în industria grea, unde producția de plastice și chimicale este direct amenințată.
În contextul acestui deficit acut, președintele american Donald Trump a transmis țărilor europene că „va trebui să învățați să luptați singuri. Partea grea a fost făcută. Mergeți și luați-vă propriul petrol!”
Spre deosebire de șocul petrolier din 1973 sau criza gazelor rusești din 2022, actuala criză lovește simultan toate resursele energetice: petrol brut, gaze naturale și produse rafinate precum motorina sau kerosenul.
Deocamdată, consumatorii europeni resimt impactul în special la benzinării și prin scumpirea produselor electronice (Sony a anunțat deja creșteri de prețuri la consolele PlayStation). Totuși, analiștii avertizează că acesta este doar începutul unui „crunch” energetic care riscă să blocheze industria manufacturieră și să trimită inflația înapoi la niveluri de criză.