BREAKING Ministerul de Externe îl contrazice pe ministrul Agriculturii pe tema acordului UE-MERCOSUR și susține că nu era nevoie de un memorandum comun pentru votul pozitiv / Legislația cere mandat de negociere aprobat într-un comitet format din toate ministerele

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ministerul de Externe condus de Oana Țoiu (USR) l-a contrazis marți pe ministrul Agriculturii Florin Barbu (PSD), care declarase în urmă cu trei zile că a refuzat să semneze un memorandum pentru aprobarea votului României pentru acordul comercial dintre UE și țări din America Latină (MERCOSUR). MAE susține într-un comunicat că nu era nevoie de un memorandum comun pentru votul pozitiv al României.

”Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuala. El reprezinta o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului atunci când prin acest memorandum se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE-Mercosur”, a scris MAE în comunicatul citat.

Pe de altă parte, Barbu a declarat sâmbătă la Antena 3 că a respins în 18 decembrie 2025 memorandumul privind aprobarea acordului UE-Mercosur, dar nu a primit nicio reacție, nici din partea Ministerului Economiei, nici a Ministerului de Externe.

G4Media a întrebat reprezentanții MAE de ce Ministerul de Externe apare în comunicarea ministrului Barbu ca fiind co-inițiator al acelui memorandum. Vom reveni cu un răspuns când îl vom primi.

MAE a mai susținut că a transmis instrucțiunea de vot favorabil ”pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv”, fără să indice care este instituția respectivă. G4Media a întrebat MAE dacă Ministerul Agriculturii este instituție cu atribuții, vom reveni cu un răspuns când îl vom primi.

Ce spune legislația în vigoare:

Hotărârea de guvern 34/2017 arată la Articolul 10 că pentru un vot precum cel în cazul acordului Mercosur e nevoie de un mandat agreat în cadrul unui Comitet de coordonare. Acest comitet e format din reprezentanții tuturor ministerelor.

Or, din comunicatul MAE lipsește orice referire la un mandat agreat în acest comitet.

Articolul 10, alineatul 3:

”Mandatele pentru negocierea la nivelul Coreper, agreate în cadrul Comitetului de coordonare, sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituţii din Sistemul naţional de gestionare a afacerilor europene, cel puţin la nivel de secretar de stat, şi transmise cu avizul ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe”.

Comunicatul integral al MAE:

Pozitia Romaniei cu privire la decizia de a sustine Acordul UE Mercosur este o decizie importanta de politica comerciala si o oportunitate de dezvoltare economica, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României . Așa cum a transmis în comunicarea publica Președintele Romaniei încă din 9 ianuarie după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflecta o pozitionare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER.

In ceea ce priveste procesul de aprobare in COREPER a Deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele doua componenete ale Acordului UE-Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE- Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare.

Conform HG 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE instrucțiunile pentru reuniunile Coreper (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv.

Același proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevazute începând din 2017 de HG Nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția Romaniei în COREPER si Consiliu pentru acordul UE Chile încheiat in 2023.

Negocierile privind Acordul UE-Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare in cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European. De asemenea, Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură la doar 1-1,5% din totalul importurilor, precum și că standardele UE să fie aplicate și produselor importate.

Procesul în ansamblu are două componente juridice, una priveste modul în care Uniunea Europeana devine parte la Acord iar cealaltă modul în care Romania devine parte.

Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European.

Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuala. El reprezinta o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului atunci când prin acest memorandum se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE-Mercosur.

Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internationale (in acest caz acordul UE – Mercosur) memorandumul trebuie sa parcurgă procedura internă de avizare şi aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.

Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE-Mercosur.