BREAKING Grupul de lucru pentru legile justiției anunțat de Ilie Bolojan a fost constituit oficial / Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei premierului / Decizia de înființare nu prevede niciun termen pentru modificarea legislației

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Decizia premierului Ilie Bolojan privind constituirea grupului de lucru pentru analiza legislației din justiție, pe care l-a anunțat după izbucnirea scandalului din justiție, a fost publicată în Monitorul Oficial. Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, așa cum a fost denumit oficial, este condus de reprezentantul Cancelariei premierului, iar din acesta fac parte reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului de Justiție.

Hotărârile comitetului se iau prin consens.

„Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta”, se arată în decizia de înființare.

Aceasta nu prevede niciun termen până la care comitetul trebuie să formuleze propuneri de modificare a legilor justiției.

Comitetul va propune „o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept”.

Ce prevede decizia de înființare a comitetului pentru modificarea legilor justiției

Art. 1. — (1) Se constituie Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ

(2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de președinte.

(3) Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

(4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.

Art. 2. — (1) În vederea îndeplinirii atribuțiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-Ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai instituțiilor sau care au calitatea de invitați, desemnați în acest sens.

(2) La ședințele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai altor entități de drept public și privat relevante, din țară și din străinătate.

(3) Membrii Comitetului vor putea fi asistați în cadrul întâlnirilor de specialiști ai instituțiilor reprezentate.

Art. 3. — Comitetul are următoarele atribuții principale:

a) analizează efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție;
b) analizează și dezbate opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiției și la realizarea actului de justiție;
c) organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
d) solicită puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor prevăzute în prezenta decizie;
f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.

Art. 4. — (1) Comitetul se reunește în ședință ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului.

(2) Ședințele Comitetului se pot desfășura în format fizic sau în sistem online și sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta.

(3) Procesele-verbale ale ședințelor Comitetului sunt întocmite de către persoane desemnate din cadrul Ministerului Justiției sau din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Art. 5. — (1) Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.

(2) Recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente în vederea inițierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.

(3) Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta.

Context

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în 12 decembrie, că, la ședința de guvern, s-a decis crearea unui grup de lucru care să analizeze legislația în vigoare în domeniul Justiției. Declarațiile primului ministru au venit după ce Recorder a publicat un documentar devastator despre starea justiției din România.

“E nevoie să facem o analiză al legislației în așa fel încât să vedem după o perioadă de timp, funcționând pe o anumită legislație care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislație ține cont de realități, în așa fel încât aspectele care țin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluționare a proceselor să fie scurtată, aspectele care țin de delegări, de posibilitatea de intervenție care să lungească anumite procese să fie clar reglementate și orice alt aspect care afce ca un sistem cum este cel de justiție să funcționeze mai bine”, a declarat premierul.

Organizațiile civice Declic, Inițiativa România şi Corupția ucide au organizat în 17 decembrie un protest în Piața Victoriei prin care i-au cerut premierului Ilie Bolojan să modifice urgent legile justiției.

„Premierul Ilie Bolojan a pasat reforma Justiției către un „grup de lucru”. Adică o nouă amânare, o nouă tăcere. Dar România nu tace și nu uită! Vom ține pânzele cu mâinile, umăr lângă umăr, și vom lumina piața cu telefoanele noastre. Vom transforma Piața Victoriei într-un apel uriaș pe care Bolojan nu-l mai poate ignora. Cerem modificarea urgentă a Legilor Justiției. Fără comisii, fără tergiversări, fără scuze”, au precizat cele trei organizații.

Protestele pentru susținerea independenței justiției au început în 10 decembrie, după difuzarea documentarului Recorder „Justiție capturată”. Mii de persoane au protestat cinci zile consecutive (de miercuri până duminică) în București și alte orașe. Pe 17 decembrie a avut loc al șaselea protest în Piața Victoriei.

Oamenii cer măsuri pentru asigurarea independenței justiției, demisiile președintei Înaltei Curți, Lia Savonea, președintei CSM, Elena Costache, ministrului Cătălin Predoiu și le solicită președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan să ia măsuri pentru un sistem de justiție corect.

Noi proteste au avut loc și vineri seara, 19 decembrie, în Piața Victoriei din București și în mai multe orașe din țară.

De asemenea, Rezistența, Asociația „21 Decembrie 1989” şi Asociația MEA anunță organizarea, duminică de la ora 17.00, a Marșului Eroilor, marș memorial 21 Decembrie, pe traseul Piața Victoriei – Piața Universității – Piața Revoluției.