STUDIU: Interacţiunea dintre somn şi gene, asociată cu modificări cerebrale în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Interacţiunile dintre obiceiurile legate de somn şi o anumită genă ar putea influenţa schimbările cerebrale şi cognitive timpurii asociate cu boala Alzheimer, cu mult înainte de apariţia simptomelor, conform unui studiu realizat în Australia, transmite luni agenţia de știri Xinhua, citată de Agerpres.

Studiul, condus de Center for Precision Health (CPH) din cadrul Universităţii Edith Cowan (ECU) din Australia, s-a concentrat asupra genei aquaporin-4 (AQP4), care contribuie la reglarea circulaţiei fluidelor în creier, potrivit unui comunicat emis luni de această universitate.

Acest proces susţine sistemul de eliminare a deşeurilor din creier pe timpul nopţii, care ajută la îndepărtarea proteinelor asociate cu boala Alzheimer, potrivit studiului publicat în jurnalul ştiinţific Alzheimer’s & Dementia din Statele Unite.

Oamenii de ştiinţă au analizat 13 variante comune ale genei AQP4, alături de date despre obiceiurile de somn raportate de participanţii la studiu şi de date de imagistică cerebrală şi legate de performanţa cognitivă.

Ei au constatat că persoanele purtătoare ale anumitor variante au suferit o pierdere mai rapidă a materiei cenuşii atunci când au raportat durate mai scurte de somn. Alte persoane, cărora le lua mai mult timp să adoarmă, au prezentat modificări structurale ale creierului asociate cu un volum cerebral redus.

„Aceeaşi variantă poate părea protectoare sau dăunătoare, în funcţie de modul în care o persoană doarme. Acest lucru este important, deoarece somnul este unul dintre puţinii factori modificabili, asupra cărora oamenii pot acţiona efectiv”, a declarat cercetătoarea CPH Ayeisha Milligan Armstrong, coautoarea studiului.

Cercetarea a identificat, de asemenea, diferenţe în ceea ce priveşte performanţa cognitivă de-a lungul timpului în rândul participanţilor care sufereau de tulburări de somn, rezultatele variind în funcţie de varianta AQP4 prezentă.

Coautoarea studiului, Tenielle Porter, de la CPH, a declarat că aceste rezultate susţin o abordare mai ţintită şi mai personalizată în ceea ce priveşte prevenirea bolii Alzheimer, precizând, însă, că este necesară o validare suplimentară, pe cohorte mai mari şi mai diverse.

Studiul a subliniat necesitatea unor studii clinice bazate pe date genetice pentru a se putea verifica dacă modificarea obiceiurilor de somn poate să atenueze riscul genetic şi dacă poate să influenţeze evoluţia pe termen lung a creierului în contextul bolii Alzheimer.