Bogdan Licu a recunoscut că a fost membru al masoneriei din 2003 până în 2012, dar a refuzat să spună cine l-a recomandat

UPDATE: Bogdan Licu a declarat, luni, la finalul interviului la CSM, că a fost membru al masoneriei până în august 2012, când și-a dat demisia. Licu a spus că, oricum, nu a fost activ în masonerie și că a demisionat înaintea deciziei CSM din 2013, potrivit căreia magistrații pot fi masoni, dar trebuie să își declare apartenența. Întrebat de ziariști cine l-a recomandat, el a spus că a fost membru ”din 2003 – 2004 până în 2012”, dar a refuzat să spună cine l-a recomandat, adăugând că este ”o problemă personală”.

Bogdan Licu apare într-un film pe Youtube de acum 15 ani în care participă la un ritual masonic (vezi aici la minutul 5:30), alături de fostul șef al Fiscului Sorin Blejnar (aflat acum în pușcărie pentru corupție) și de fostul șef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituției din SRI, generalul Ovidiu Soare, condamnat și el în 2013 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru corupție (detalii aici).

Știrea inițială: Bogdan Licu a declarat, luni, în timpul interviului la CSM, că procurorii „au fost lăsaţi în pielea goală” în urma deciziei Curţii Constituţionale prin care SRI nu mai avea dreptul să mai facă interceptări în dosarele penale, susţinând că este adeptul înfiinţării unui singur serviciu de supraveghere în cadrul Ministerului Public, prin comasarea celor existente la Parchetul General, DNA şi DIICOT, transmite Agerpres.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general, Bogdan Licu a pledat pentru constituirea unui singur serviciu tehnic de supraveghere în cadrul Ministerului Public, care să facă interceptări în dosarele penale.

„O altă propunere este înfiinţarea la nivelul Ministerului Public a unui singur serviciu tehnic, care să deservească şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi DNA şi DIICOT. În prezent, funcţionează trei astfel de servicii tehnice. Ulterior deciziei Curţii Constituţionale din 2016, Parchetul nu a mai putut apela la structurile specializate ale SRI. Acest lucru a condus la dificultăţi majore în aplicarea mandatelor de supraveghere tehnică, în special pe componenta de filaj, de interceptare ambientală sau pătrundere în spaţii şi locaţii în care se pregătesc fapte penale”, a spus Licu.

Bogdan Licu a precizat că, în prezent, procurorii apelează la serviciul tehnic de interceptări din cadrul Ministerului de Interne, respectiv Direcţia de Operaţiuni Speciale (DOS), însă a apreciat că acest lucru poate crea o vulnerabilitate, deoarece acest serviciu se află în subordinea politicului.

„În acest moment, în majoritate, procurorii apelează la serviciul tehnic din cadrul Ministerului de Interne – DOS. Acolo sunt nişte oameni de toată isprava, sunt oameni care doresc să facă treabă, conducerea Poliţiei a făcut eforturi foarte mari, disperate, ca să asigure un număr suficient de oameni şi o bază materială şi tehnică care să ne permită efectuarea activităţilor la un nivel cât mai mare, dar, din păcate, acest lucru cere foarte mult timp şi un foarte mare efort. Din păcate, viaţa m-a învăţat şi mi-a arătat că acolo unde credeam că problemele sunt rezolvate şi că sunt progrese ireversibile, anii care au trecut ne-au dovedit că lucrurile nu stau aşa şi un serviciu tehnic, la care să apeleze parchetul, în subordinea politicului, la un moment dat, poate reprezenta o vulnerabilitate. De aceea, eu sunt adeptul înfiinţării unui singur serviciu tehnic în Ministerul Public, cu dotarea corespunzătoare, cu un sediu corespunzător şi cu un personal calificat. Sigur că acest serviciu poate fi compartimentat, unul la DNA, unul la DIICOT şi un compartiment pentru parchetele obişnuite. Şi acest servciu să fie implicat, sub coordonarea procurorului general, în cele importante şi complexe cauze pe care Ministerul Public le are în lucru. Colegii mei au identificat şi posibile fonduri nerambursabile pentru operaţionalizarea unui asemenea serviciu”, a subliniat Bogdan Licu.

El a fost întrebat de un membru al CSM de ce la serviciul tehnic de supraveghere de la Parchetul General au fost puse în executare doar 97 de mandate de interceptare.

Licu a răspuns că „nu poţi să faci filaj cu doi oameni”, iar decizia Curţii Constituţionale din 2016, prin care SRI „a fost scos din câmpul tactic”, i-a lăsat pe procurori „în pielea goală” în legătură cu efectuarea interceptărilor.

„Nu pot să dau informaţii clasificate, fiind o şedinţă publică. Nu există nicio justificare, nici economică, nici practică, ca în Ministerul Public să funcţioneze trei servicii tehnice. Ne-au încărcat cu un serviciu, personal m-am opus la înfiinţarea acestui serviciu, generator de costuri şi cu efect benefic foarte redus în activitatea de urmărire penală. Nu pot să vă spun public ce probleme au cei de la DOS în acest moment (…). Unificarea într-un serviciu unic ar aduce beneficii şi sub aspect economic, dar şi al eficienţei, pentru ceea ce are nevoie un procuror în cauze complexe, în cauze deosebite de mare corupţie, de crimă organizată. Nu poţi să faci filaj cu doi oameni. Trebuie să punem ceva în loc. Nu am să comentez decizii judecătoreşti, decizii ale Curţii Constituţionale, dar brusc, am fost lăsaţi în pielea goală prin celebra sintagmă ‘scoaterea SRI din câmpul tactic”, a afirmat Bogdan Licu.

Citește și: Bogdan Licu vrea să fie numărul 2 în Parchetul general. Cariera lui Licu: eșecuri în serie în cazul Sorina, două acuzații de plagiat, afaceri imobiliare inexplicabile și note proaste la Bac

Foto: Bogdan Licu. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea