Belgienii dezamăgiți întorc spatele premierului Wilmès / Încrederea publicului în politicieni înregistrează un minim istoric/ Țara se pregătește de noi alegeri?
Premierul Belgian Sophie Wilmès intră în criză de timp, scrie Politico. Puterile speciale acordate de Parlament pentru a putea gestiona criza coronavirusului expiră în Iunie. Din septembrie, ea se vede nevoită să obțină o nouă confirmare în Parlament, însă guvernul său minoritar are doar 38 de mandate din cele 150.
”Belgia are nevoie de un guvern cu majoritate în parlament. Cu cât mai repede, cu atât mai bine”, a declarat premierul Belgiei pentru un ziar local.
După o lungă perioadă de crize politice, doar o treime din alegători cred că politicienii sunt competenți, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Antwerp. Niciodată n-au existat atât de puțini cetățeni în nordul flamand al Belgiei care să fie mulțumiți de modul în care funcționează democrația belgiană.
Acest lucru este valabil și pentru sudul francofon. ”De un deceniu avem de-a face cu crize în democrația noastră reprezentativă”, afirmă Benjamin Biard, cercetător la un institut francofon de cercetare socio-politică.
În Flandrea, aceste nemulțumiri alimentează susținerea masivă a partidului de extremă dreapta Vlaams Belang (Interesul Flamand). După ce a ieșit pe locul doi la ultimele alegeri, partidul conduce acum în sondaje fiind votat de unul din patru alegători.
”Dreapta populistă din Flandra nu s-a ridicat neaparat pe criza coronavirusului”, susține Stefaan Walgrave, care a coordonat studiul realizat de Universitatea din Antwerp. ”Nemulțumirea față de politică era deja omniprezentă înainte de criză”, a mai spus el.
În același timp, popularitatea inițială de care s-a bucurat premierul Wilmes a avut viață scurtă. Ea l-a succedat pe Charles Michel dintr-o înâmplare, ca urmare a plecării acestuia din funcția de premier pentru cea de președinte al Consiliului European.
Chiar și în regiunile francofone, Wilmes a început să aibă probleme, inclusiv în rândul lucrătorilor medicali, care i-au întors spatele ostentativ în semn de protest în timpul unei vizite la spitalul Saint Pierre din Bruxelles. Incidentul a arătat cum încredrea în premier s-a erodat rapid.
Sprijinul larg de care s-a bucurat la începutul crizei, când mai mult de jumătate dintre belgieni au declarat că face o treabă bună în fruntea guvernului, s-a evaporat. La sfârșitul lunii aprilie, doar 35% o mai susțineau iar în rândul alegătorilor flamanzi nu intra nici măcar în top zece.
La prima vedere, se pare că negocierile privind formarea unui nou guvern au revenit la momentul la care erau în urma alegerilor indecise de anul trecut, cu naționaliștii flamanzi câștigători în nord în timp ce valonii din sud au înclinat balanța spre stânga.
Noutatea generată de coronaviurs este că dacă negocierile din coaliție nu vor oferi perspectiva formării unui nou guvern iar premierul Wilmes va trebui să obțină un nou vot de încredere în Septembrie, Belgia va organiza noi alegeri.
E greu de estimat cine are cea mai bună șansă de a forma viitorul guvern. După ce ultimele trei guverne au fost conduse de socialistul Elio Di Rupo (francofon), de liberalul Charles Michel (francofon) și apoi de Wilmes, flamanzii ar putea susține că avenit acum rândul lor să revendice heile din Rue de la Loi 16, unde se află biorul premierului belgian.
Pe de altă parte, ei ar putea decide că este mai bine să o lase pe Wilmes să guverneze. Așa cum spunea unul dintre cei mai cunoscuți politicieni belgieni, Bart De Wever: Câștigarea alegerilor în Belgia este cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla. Sau mai este unul: să ajungi premier. Numărul 16 reprezintă procentul pe care îl vei avea când pleci din funcție”.
Sursa: Politico/ Traducerea și adaptarea: G4Media.ro
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu