Belgia, criticată că subminează interesele europene după ce a decis să cumpere avioane F-35 din SUA

Guvernul de la Bruxelles a fost criticat că a subminat interesele europene după ce a anunțat că a decis să cumpere aparate de vânătoare americane F-35 în loc de avioane produse în Europa. Președintele francez Emmanuel Macron a fost unul dintre cei care au criticat decizia Belgiei, afirmând că va face „tot posibilul pentru a promova ofertele europene în contracte viitoare.” Oficialii belgieni au anunțat achiziționarea a 34 de aparate F-35A din SUA în valoare de patru miliarde de euro.

Belgia a anunțat joi că, după luni de deliberări, a ales avioanele F-35, produse de americanii de la Lockheed Martin, în detrimentul aparatelor Typhoon de la Eurofighter și a celor Rafale, construite de francezii de la Dassault Aviation. Cele 34 de aparate americane vor înlocui flota de circa 54 de avioane F-16 pe care Belgia o are la dispoziție în acest moment. Oficialii belgieni spun că decizia a fost luată datorită prețului mai bun al ofertei făcute de Lockheed Martin.

„Am aterizat! Acest guvern investește foarte mult în apărare. Odată cu achiziționarea avioanelor de luptă F-35A asigurăm siguranța voastră și cea a militarilor noștri,” a scris pe Twitter ministrul belgian al apărării, Steven Vandeput. „Oferta americanilor a fost cea mai bună în toate cele șapte criterii de evaluare,” a afirmat el.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Premierul belgian Charles Michel a declarat că, în ciuda unei dorințe puternice de a sprijini aliații europeni, aparatele F-35 au fost mai ieftine pentru Belgia pe termen lung, cu aproape 600 de milioane de euro sub prețul alocat în buget. Prețul total al înțelegerii, care include avioanele, pregătirea piloților, hangarele și întreținerea până în 2030, a fost de 4 miliarde de euro, în comparație cu bugetul inițial prevazut de guvern, de 4.6 miliarde de euro. Pe parcursul celor 40 de ani de viață ai unui aparat F-35, acordul va costa Belgia 12.4 miliarde de euro, față de cele 15 miliarde de euro estimate inițial de oficialii de la Bruxelles.

Experți din industria aviatică cred că decizia Belgiei a fost în primul rând una pragmatică. Guvernul de la Bruxelles pare să fi profitat de strategia celor de la Lockheed Martin de a reduce costul avioanelor, în contextul creșterii producției. Se estimează de altfel că fiecare avion va costa Belgia în jur de 76 de milioane de euro, mai puțin decât suma plătită de Olanda și Italia pentru același tip de aparate.

Guvernul de la Bruxelles a respins criticile celor care au afirmat ca Belgia trebuia să aleagă constructori europeni. Premierul Michel a apărat decizia țării sale de a alege o companie din Statele Unite, adăugând că banii economisiți pe contractul pentru F-35 vor fi folosiți pentru alte proiecte de apărare. El a prezentat aceasta ca o modalitate de a echilibra loialitatea față de alianța NATO și cea față de cheltuielile pentru apărare din Europa.”Alegem cooperarea cu NATO și pentru apărarea europeană,” a declarat Michel, care a vorbit si de achiziționarea de echipamente europene. Un lucru subliniat și de vicepremierul Kris Peeters, care a spus că 30% din componentele F-35 vor veni din Europa. (De altfel, ministrul francez al apărării a anunțat vineri că Belgia a confirmat o comandă pentru 442 de vehicule blindate Griffon și Jaguar pentru aproximativ 1.5 miliarde de euro. Afacerea era așteptată de experți, dar anunțul pare că a fost făcut special ca să atenueze tensiunile dintre cei doi aliați NATO).

Cu costuri de apărare ce reprezintă doar 0.9% din Produsul Intern Brut în 2017, Belgia este una dintre statele membre ale Alianței Nord Atlantice care se chinuie să atingă obiectivul NATO de 2% cheltuiți pentru apărare până în 2024.

Despre F-35

Reuters a precizat că avioanele F-35 de tip stealth pot evita detectarea și urmărirea de către radarele inamice sau senzorii de căldură. Ele au fost construite cu scopul de a oferi aliaților NATO superioritate tehnologică, având capacități suplimentare, cum ar fi abilitatea de a perturba rețelele de comunicații și semnalele de navigație inamice. Potrivit datelor Pentagonului, 320 de avioane F-35 au fost livrate deja în întreaga lume, în principal forțelor aeriene americane, dar și celor din Israel sau Marea Britanie.

Prin achiziția sa, Belgia se alătură altor aliați europeni din NATO, între care Marea Britanie, Olanda, Italia și Turcia, care vor folosi avionul de luptă produs în Statele Unite. F-35 va fi, de asemenea, principalul avion militar american de vânătoare pentru deceniile viitoare. Până în prezent, 12 țări au ales să se doteze cu aparate F-35, care vin în trei variante – modelul F-35A (cu decolare și aterizare convenționale), modelul F-35B (cu o versiune scurtă de decolare și aterizare verticală) și F-35C, folosit la bordul portavioanelor. Belgia a ales versiunea convențională a avionului, primele livrări fiind programate pentru 2023.

Reacția americanilor

Așa cum era de așteptat, oficialii americani au salutat decizia Guvernului de la Bruxelles privind achiziția aparatelor F-35. Viceamiralul Mat Winter, șeful programului F-35 în SUA, a declarat că decizia va consolida legăturile dintre Statele Unite și Belgia și va facilita colaborarea forțelor aeriene din cele două țări în timpul viitoarelor misiuni.

Compania Lockheed Martin a postat o declarație pe Twitter în care a afirmat că așteaptă cu nerăbdare dezvoltarea legăturilor cu „guvernul și industria belgiene în deceniile care vor veni.” „Lockheed Martin este onorat de selectarea de către guvernul belgian a aparatelor F-35A Lightning II pentru viitoarele sale nevoi de securitate națională. Așteptăm cu nerăbdare să sprijinim guvernul Statelor Unite în livrarea programului F-35 pentru a satisface cerințele guvernului belgian”, a spus el.

La rândul ei, Ambasada SUA la Bruxelles a scris într-un mesaj tweet că decizia Belgiei legată de F-35 va ajuta la interoperabilitatea NATO. „Belgia va folosi aparate @ thef35 alături de unii dintre cei mai apropiați aliați @NATO și de vechi parteneri în domeniul apărării aeriene. SUA sunt extrem de mândre de parteneriatul nostru de durată cu Belgia,” a afirmat misiunea diplomatică americană.

Iar congresmanul republican Mike Turner (Ohio), care prezidează Subcomisia pentru forțe tactice aeriene și terestre din Comitetul pentru serviciile armate a Camerei Reprezentanților, a declarat că achiziția avioanelor F-35 „reafirmă parteneriatul militar și strategic al Belgiei cu Statele Unite, în timp ce construiește capabilitățile de apărare ale Belgiei ca un puternic aliat al NATO.” În ultimul an, Turner a avut numeroase discuții cu oficiali belgieni, pe care i-a asigurat că Congresul Statelor Unite va sprijini vânzarea aparatelor F-35 către Bruxelles.

Criticile europene

Analiștii afirmă că decizia Belgiei de a cumpăra aparate americane reprezintă un moment dificil pentru Marea Britanie, Germania, Italia și Spania, care se află în spatele programului Eurofighter. Situația este cu atât mai delicata cu cât Guvernul de la Bruxelles a respins si o oferta franceza de a achiziționa aparate Rafale construite de Dassault Aviation.

Decizia belgienilor crește astfel presiunea pentru consorțiul Eurofighter, în condițiile în care Germania, Elveția și Finlanda planifică și ele să cumpere noi aparate de luptă (Eurofighter ar putea totuși să pătrundă pe piața nord-americană, după ce Canada nu a luat încă o decizie în ceea ce privește achiziționarea de aparate F-35, lăsând posibilitatea deschisă că ar putea să cumpere avioane europene).

Comentând decizia Guvernului de la Bruxelles, consorțiul aeronautic Airbus a spus vineri că a luat act „cu sincer regret” de decizia Belgiei de a nu alege Eurofighter Typhoon (realizate împreună cu BAE Systems și Leonardo). „Este o oportunitate pierdută de a consolida cooperarea industrială europeană în momentele în care UE este chemată să își intensifice eforturile comune de apărare,” a spus compania. Acesta a adăugat că, în cazul în care ar fi achiziționat aparate Typhoon, Belgia ar fi putut să se alăture sistemului franco-german Future Combat Air System, ce vizează dezvoltarea generației a cincea de aparate care să înlocuiască avioanele Eurofighter și Rafale începând cu anul 2035. (Airbus este unul dintre partenerii din consorțiul Eurofighter, care include și companii din Marea Britanie, Germania, Italia și Spania).

La rândul său, compania Dassault a afirmat: „Dassault Aviation nu este surprinsă de decizia guvernului belgian – preferința unor actori pentru F-35 a fost de multă vreme destul de clară. Alegerea modelului F-35 este un semnal prost pentru construirea unei apărări europene. Încă o dată, putem vedea o preferință americană care predomină în Europa.”

Liderii europeni au criticat si ei decizia Belgiei. Președintele francez Macron a spus că, din punct de vedere strategic, anunțul Guvernului de la Bruxelles „este împotriva intereselor europene.” „Europa nu va fi puternică dacă nu este cu adevărat suverană și să știe cum să se protejeze,” a spus el, citând necesitatea de a dezvolta „o adevărată capacitate europeană de apărare.” „Voi face tot posibilul pentru a promova ofertele europene în contracte viitoare,” a adăugat Macron, care încearcă să convingă oficialii europeni să promoveze o politică comună în domeniul securității și apărării.

Criticii susțin că alegerea americanilor de la Lockheed Martin ar lăsa Belgia dependentă de sistemele de întreținere și de exploatare aflate sub controlul Statelor Unite, în timp ce va da, de asemenea, o lovitură puternică eforturilor țărilor din Europa de a-și unifica capacitățile de apărare. Anul trecut, Uniunea Europeană a lansat PESCO (permanent structured cooperation on defence), care vizează unificarea strategiilor de apărare în cadrul blocului european și implementarea unei abordări comune privind achiziționarea și dezvoltarea echipamentului militar.

UE însăși intenționează să își extindă bugetul pentru apărare începând cu anul 2021, alocând circa 13 miliarde de euro pe parcursul a șapte ani pentru cercetarea și dezvoltarea de noi echipamente – de la mai puțin de 600 de milioane de euro în bugetul actual.

Cele mai multe țări nu văd nici o problemă ca să permită firmelor din afara UE să concureze pentru contracte în cadrul cooperării PESCO, dar Franța se află în fruntea câtorva care doresc să limiteze această participare. Statele Unite au avertizat însă că excluderea companiilor americane ar putea submina NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia sunt în creștere și noi amenințări, cum ar fi atacurile cibernetice, apar constant.

Surse: AFP, Reuters, Yahoo, Defense News, Flight Global, Euractiv

Foto: pexels.com