Avertisment pentru Tudorel Toader de la ministrul Justiţiei dintr-un land german: „Ar fi un semn fatal dacă o reformă ar servi pentru a proteja anumite persoane de investigaţiile penale”

Ministrul Justiţiei şi pentru afaceri europene al land-ului german Baden-Württemberg, Guido Wolf, a avut în această dimineaţă o întrevedere cu ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader. Înainte de întâlnirea cu Tudorel Toader, ministrul german a făcut câteva declaraţii presei în fata Ministerului Justiţiei.

Întrebat ce spune despre informaţiile potrivit cărora unele modificări legislative sunt cu dedicaţie pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, Guido Wolf a declarat că a auzit astfel de zvonuri şi vrea să le verifice direct la sursă, în discuţia cu ministrul român al Justiţiei.

„Din punctul nostru de vedere ar fi un semn fatal dacă o reformă a Justiţiei ar avea ca obiectiv sau ar servi pentru a proteja anumite persoane de investigaţiile penale”, a declarat Guido Wolf.

El a precizat că doreşte să discute cu Tudorel Toader şi despre demiterea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi despre intenţiile României de a respecta recomandările Comisiei de la Veneţia în privinţa modificărilor făcute la legile Justiţiei şi la codurie penale.

„Combaterea corupţiei este importantă pentru că în Europa este extrem de important să dezvoltăm drepturi şi valori comune. Este important şi pentru economie, pentru investitori ca statul de drept să funcţioneze, corupţia să fie combătută şi, de aceea, sunt interesat să aflu care sunt motivele demiterii şefei DNA şi cum se vede în continuare lupta împotriva corupţiei în România. Vreau să aflu de la ministrul Justiţiei şi cum se vor gestiona recomandările Comisiei de la Veneţia, cât de pregătiţi sunt să se confrunte cu aceste provocări. Poate există chiar disponibilitatea de a face anumite modificări la reformele Justiţiei”, a declarat ministrul land-ului Baden-Württemberg.

UPDATE: Declarațiile lui Tudorel Toader după întâlnirea cu ministrul german:

Am avut o discutie de o oră, o oră şi ceva. Au fost 3 teme de discuţie: preluarea de către România a președintiei Consiliului UE, evoluţiile legislative din România și cooperarea judiciară bilaterală.

Dânşii au pus pe acelaşi plan reforma legilor Justiţiei cu anumite persoane care pot fi acuzate de comiterea unor infracţiuni. Eu i-am repetat şi dânsului faptul că legile Justiţiei, cele 3 legi ale Justiţiei privind organizarea, funcţionarea sistemului judiciar, privind statutul judecătorilor, procurorilor, privind organizarea, funcţionarea CSM-ului, nu au legătură cu faptele penale. Faptele penale, infracţiunile sunt în partea specială a Codului penal sau în legile speciale cu dispoziţii penale.

Legile Justiţiei nu au a face cu faptele penale, cu infracţiuni, cu pedepse, cu inculpaţi, cu condamnaţi.

Când ne-am dus la reforma legislaţiei penale, procesual penale, i-am explicat faptul că de la Ministerul Justiţiei au plecat proiecte de lege pentru punerea în acord a Codului penal, procedură penală cu deciziile CCR, pentru transpunerea directivelor europene referitoare la confiscarea extinsă, respectiv la prezumţia de nevinovăţie. Sigur, ulterior, Comisia specială din parlament a adăugat şi alte soluţii legislative. Cele două proiecte de lege sunt în analiza constituţionalităţii, analiza compatibilităţii cu legea fundamentală.

Nu s-a vorbit despre revocarea procurorului şef DNA, nu s-a pronunţat cuvântul corupţie. Nu a întrebat despre procedura de revocare a procurorului şef, nu a întrebat de procedura de desemnare a candidatului care să ocupe funcţua de procuror şef DNA. Nu s-a discutat niciun cuvânt despre standardele Comisiei de la Veneţia, nu a întebat, nu s-a pronunţat cuvantul Comisia de la Venetia. O singura chestiune care tangenţial se apropie, dacă forma actuală a proiectului de lege de modificare a Codului penal, procedură penală, mai pot fi modificate şi le-am explicat că orice lege este perfectibilă, că orice proiect de lege poate fi modificat atâta timp cât e în procedură parlamentară, poate fi modificat şi ulterior după ce intră în vigoare. Dar le-am precizat şi următorul lucru, din moment ce proiectele de lege se află la CCR, Curtea le va examina, înţeleg, în septembrie, dacă instanţa de contencios constituţional va declara ceva ca fiind neconstituţional, una sau alta dintre cele două legi se va întoarce, se vor întoarce, eventual amândouă la Parlament pentru punerea de acord cu decizia Curţii, repet dacă admite dintre obiecţiile formulate. Şi atunci Parlamentul are obligaţia să pună de acord legea cu decizia sau deciziie CCR.