Autostrada A0 Sud este completă: AKTOR a dat în trafic Lotul 3

AKTOR România a contribuit decisiv la crearea celui mai lung tronson continuu de autostradă din România când a încheiat lucrările la Lotul 3 al autostrăzii A0 București Sud, între Joița și Bragadiru.

Aproape 400 de kilometri de autostradă unesc, de la 30 iunie 2025, Curtea de Argeș cu Constanța, un nou record pentru infrastructura rutieră din România.

Anterior, cel mai lung tronson continuu de autostradă era, din decembrie 2023, format din segmentele A3 Tg Mureș-Turda, A10 Turda-Sebeș și A1 Sebeș-Holdea.

Acum însă, odată cu intrarea în circuitul rutier a Lotului 3, de aproape 18 kilometri, timpii de parcurgere a marilor distanțe scad, și scad inclusiv timpii de ocolire a Bucureștiului pe la sud, cu până la 30 de minute, față de traseul pe vechea șosea de centură.

Puteți vedea imagini de la deschiderea traficului pe cel mai nou tronson de autostradă aici.

Iată cifrele și datele care definesc această operă de artă inginerească, semnată AKTOR România:

Autostrada A0 București Sud, Lotul 3 Bragadiru – Joița

Traseu și localități deservite

• 18 km de lucrări inginerești complexe. Capetele lotului sunt la DN6 (Bragadiru, Ilfov) și DJ601A (Joița/Bâcu, Giurgiu), cu un nod major de conexiune la Autostrada A1 (București–Pitești) în zona Ciorogârla​.
• Județe traversate: Ilfov și Giurgiu. Lotul parcurge zona de sud-vest a regiunii metropolitane București, deservind direct localitățile Bragadiru, Cornetu (DN6), Clinceni/Dârvari, Ciorogârla (A1) și Joița/Bâcu, asigurând legături rapide pentru aceste comunități.
• Cel mai lung dintre cele 3 loturi ale autostrăzii A0 Sud
• Contractat: 2019
• Studiu și proiectare: 1 an
• Construcție: 2021 – 2025

• Beneficiar: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere).
• Finanțare: fonduri europene – Program Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014–2020 și Programul Transporturi (2021–2027).

Pasajul impresionant de la nodul A1 (Ciorogârla), cea mai amplă structură de pe Lotul 3 A0 Sud​, care realizează conexiunea cu autostrada existentă.

Structuri rutiere și dotări:

Lotul include următoarele structuri:

• 4 poduri (ex. peste râul Sabar și peste râul Ciorogârla)​
• 6 pasaje rutiere tip overpass (drumuri locale care trec peste A0) și 9 pasaje ale autostrăzii (A0 trece peste drumuri sau căi ferate)
• 46 de podețe pentru drenaj și traversări minore
• Noduri și spații servicii: 1 nod rutier major la intersecția cu A1 (Ciorogârla); 2 parcări de scurtă durată și 2 spații de servicii pe acest lot (care vor fi scoase la licitație de CNAIR).

Lucrări executate și expertiză implicată

• Infrastructură rutieră: lucrări de terasamente (excavații, umpluturi) și stabilizare teren, drum realizat la profil de autostradă pe 17,965 km, cu straturi succesive de fundație și asfalt. S-au construit structuri majore (poduri și pasaje), inclusiv fundații adânci și suprastructuri (grinzi prefabricate, plăci de suprabetonare etc.).
• Cantități notabile: 260.000 tone de asfalt a fost necesar pentru întregul sector (straturi de bază, binder și uzură).
• Instalații și sisteme: montarea echipamentelor de iluminat (aprox. 620 de stâlpi de iluminat pe întreg tronsonul). Implementarea de sisteme ITS moderne (camere video, senzori de trafic, panouri cu mesaje variabile) pentru monitorizare și informare, alături de rețele de comunicații dedicate autostrăzii​. S-au executat lucrări de semnalizare rutieră (marcaje orizontale și indicatoare verticale) și s-au montat parapete de siguranță metalice și panouri fonoabsorbante pe întregul lot.
• Relocări utilități: proiectul a implicat relocări complexe de rețele de utilități – linii electrice de înaltă tensiune (Transelectrica), conducte de gaze naturale (e.g., la pasajul Țegheș) și magistrale de apă/canal – necesare pentru eliberarea coridorului autostrăzii.
• Expertiză multidisciplinară: pentru realizarea acestui lot au colaborat echipe de specialiști din diverse domenii inginerești:
  • inginerie rutieră și geotehnică (trasarea traseului, fundații, terasamente);
  • inginerie de structuri (proiectare poduri și pasaje);
  • inginerie electrică și telecomunicații (sisteme de iluminat și ITS);
  • specialiști în utilități (rețele edilitare) și protecția mediului;
  • personal de supervizare, control calitate și siguranță.

Impact și beneficii așteptate

• Decongestionarea traficului greu pe centura veche: Autostrada de centură A0 va prelua traficul de tranzit din jurul Capitalei (în special fluxul de camioane) de pe actualul DNCB, care în prezent se amestecă cu traficul urban. Astfel, Bucureștiul și zona sa preurbană vor fi ocolite de transportul greu pe distanțe lung, reducându-se aglomerația și poluarea pe arterele existente.
• Reducerea timpului de călătorie între A1 și A2: Șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă între București-Pitești (A1) și București-Constanța (A2), evitând semafoarele de pe vechea șosea de centură. Economia de timp estimată este de zeci de minute (în funcție de trafic, chiar ore în perioadele de vârf de trafic) pe ruta dintre vestul și estul țării. Practic, constănțenii care merg spre A1/Pitești sau șoferii dinspre Nădlac spre Constanța nu vor mai fi nevoiți să intre în București, ocolind Capitala și scurtând considerabil durata drumului.
• Conectivitate regională sporită: Odată cu finalizarea Lotului 3, se închide semi-inelul sudic A0, permițând legătura directă între autostrăzile A1 și A2 pe o distanță de ~51 km. Se creează astfel un coridor de mare viteză continuu între regiuni importante – de exemplu, de la Craiova/Pitești (sud-vestul țării) până la Constanța (litoral) – fără întreruperi. Acest fapt va facilita transportul de mărfuri (inclusiv legătura Europa de Vest – Portul Constanța) și mobilitatea persoanelor, cu impact pozitiv asupra economiei (reducerea costurilor de transport, atragerea de investiții logistice) și asupra turismului (acces mai rapid către litoral).
• Pe acest lot sunt așteptate fluxuri de ordinul zecilor de mii de vehicule/zi, predominante fiind vehiculele comerciale de tranzit. Capacitatea autostrăzii asigură fluența acestor volume, iar siguranța rutieră va fi îmbunătățită față de vechea centură (separare de sensuri, noduri denivelate, evitare intersectări la nivel). În plus, locuitorii din zonele Bragadiru – Joița vor beneficia de acces mai facil la rețeaua națională de autostrăzi, stimulând dezvoltarea zonelor preurbane.
•