Autoritățile publice din statele membre pot interzice angajaților să poarte hijab, decide Curtea de Justiție a UE

Instanța supremă a Uniunii Europene a decis marți că autoritățile publice din statele membre pot interzice angajaților să poarte semne de credință religioasă, cum ar fi eșarfa islamică pe cap (hijab), în cea mai recentă decizie privind o problemă care a divizat Europa de ani de zile, relatează Reuters.

Cazul a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) după ce o angajată a municipalității Ans, din estul Belgiei, a fost informată că nu poate purta o eșarfă islamică pe cap la locul de muncă.

Ulterior, municipalitatea și-a modificat condițiile de angajare pentru a le cere angajaților săi să respecte o neutralitate strictă prin faptul că nu poartă semne evidente de convingeri religioase sau ideologice.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Femeia în cauză a inițiat o acțiune în justiție, afirmând că i-a fost încălcat dreptul la libertatea religioasă.

Hijab-ul, eșarfa tradițională purtată în jurul capului și umerilor, a fost un subiect de dezbinare în Europa de ani de zile.

CJUE a declarat că o politică de neutralitate strictă, menită să stabilească un mediu administrativ neutru, poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim. Aceasta a adăugat că o altă administrație publică ar fi, de asemenea, justificată dacă ar decide să autorizeze, în mod general și nediscriminatoriu, purtarea de semne vizibile de credință.

Curtea a declarat că autoritățile din statele membre au o marjă de apreciere în ceea ce privește proiectarea neutralității serviciului public pe care intenționează să o promoveze. Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent și sistematic, iar măsurile trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar, a precizat instanța.

Revine instanței naționale sarcina de a verifica dacă aceste cerințe sunt respectate.