Autorităţile din Arad vor linie de autobuz între Pecica şi oraşul ungar Bătania / Se dorește și un serviciu transfrontalier de ambulanţă / ”Mulţi cetăţeni maghiari obişnuiesc să vină la Pecica la cumpărături destul de des”

Autorităţile locale din Arad au mai multe proiecte prin care să strângă legăturile dintre comunităţile învecinate din România şi Ungaria, după aderarea deplină la Schengen, între care un drum nou şi o linie de autobuz care să lege direct oraşele Pecica şi Bătania, dar şi un serviciu transfrontalier de ambulanţă, transmite Agerpres.

Oraşele Pecica şi Bătania, care au teritoriile administrative separate de graniţa dintre cele două state, sunt înfrăţite din 1994 şi au colaborat intens de-a lungul anilor, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, când mulţi locuitori din judeţul Arad au începute să-şi cumpere case peste graniţă. Astfel, în zona Bătania au ajuns să locuiască aproximativ 1.000 de români, în timp ce populaţia oraşului numără 5.000 de persoane.

Primarul oraşului Pecica, Petru Antal, a declarat, pentru AGERPRES, că dispariţia graniţelor terestre după aderarea deplină a ţării noastre la Spaţiul Schengen oferă noi oportunităţi pentru a dezvolta cele două comunităţi înfrăţite. Un pas important în acest sens va fi scurtarea distanţei rutiere de la 20 de kilometri la 12 kilometri, prin refacerea unui drum istoric care lega Pecica de Bătania, dar care acum nu este practicabil pentru maşini.

„Vom reface Drumul Bătaniei, un drum istoric, care dincolo de a fi fost cel mai scurt traseu între Pecica şi oraşul maghiar vecin, este un simbol al relaţiei de prietenie şi colaborare vechi de secole. Împreună cu primarul din Bătania căutăm soluţiile de finanţare pentru a începe acest proiect, care va permite apoi înfiinţarea unei linii de autobuz directe între oraşele noastre. Transportul în comun ar fi un pas semnificativ pentru o legătură mai strânsă între comunităţile noastre, pentru că, după cum bine ştim, muţi arădeni locuiesc în Bătania. Pe de altă parte, mulţi cetăţeni maghiari obişnuiesc să vină la Pecica la cumpărături destul de des sau chiar lucrează în zona noastră. În Pecica, o parte din vechiul drum este modernizat deja, este vorba de strada 222, pe care am asfaltat-o pe lungimea de trei kilometri, dar mai avem şapte kilometri până la graniţă. De acolo, partenerii noştri maghiari vor realiza un drum de doi kilometri care se va lega cu drumul naţional din Bătania”, a declarat primarul oraşului Pecica.

Edilul a spus că autorităţile locale din cele două oraşe lucrează deja la documentaţia tehnică pentru acest viitor drum, pe care localnicii vor putea circula între cele două oraşe inclusiv cu bicicleta.

Proiecte similare care să lege comunităţile apropiate din cele două ţări au mai mulţi primari arădeni, însă Consiliul Judeţean Arad are în vedere un proiect dincolo de Spaţiul Schengen, care să includă comunităţi din Serbia. Este vorba de un serviciu de ambulanţă transfrontalier.

„Consiliul Judeţean Arad are în lucru un proiect amplu şi ambiţios, care ţine de cooperarea cu Ungaria şi Serbia pentru realizarea unui serviciu transfrontalier de ambulanţă. Proiectul este dezvoltat de Asociaţia Euroregiunea Dunăre – Criş – Mureş – Tisa, a cărei preşedinţie este asigurată de Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. Lucrăm la acest proiect de mulţi ani, iar un obstacol a fost existenţa graniţei fizice, care îngreuna deplasarea maşinilor de intervenţie. Alte probleme ţin de compatibilizarea legislaţiei din statele interesate, pentru care suntem în discuţii cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul de Interne din cele trei ţări. Acum, că o piedică majoră a fost eliminată, respectiv am fost admişi în Schengen, vom avea o discuţie aplicată cu colegii noştri de la Szeged, Timişoara şi Novi Sad, pentru că proiectul acesta chiar are viitor. Ştiu că există şi rezerve în ce îl priveşte, rezerve care ţin în primul rând de decontarea interstatală a serviciilor medicale şi de regimul medicamentelor în cele trei state, dar modelul acestei ambulanţe transfrontaliere funcţionează în unele state din occident şi ar putea salva vieţi pe drumurile aglomerate din zona noastră. Proiectul presupune, în esenţă, ca la orice urgenţă să intervină ambulanţa cea mai apropiată, indiferent de ţara de unde ar veni; asta înseamnă că în localităţile de graniţă pacienţii ar putea fi preluaţi mai rapid, iar dacă ţinem cont că sunt situaţii în care câteva minute pot salva viaţa unui om, putem realiza beneficiul acestui proiect”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei de Comunicare şi Strategii din cadrul Consiliului Judeţean Arad, Andrei Ando.

Autorităţile judeţene din Arad mai au în plan să atragă forţă de muncă din estul Ungariei în zonele industriale din judeţ, pentru a se apela cât mai puţin la „importul” de muncitori din state non-UE.

Recent, Andrei Ando declarase, pentru Agerpres ,că principala preocupare a investitorilor din judeţ este legată de găsirea de muncitori, iar „estul Ungariei poate fi un rezervor de forţă de muncă pentru vestul României”.

„Consiliul Judeţean Arad s-a pregătit pentru Schengen deja de cinci ani. Am modernizat toată reţeaua de drumuri transfrontaliere, din fonduri europene, pentru a asigura accesul facil al forţei de muncă din Ungaria spre cele 11 zone industriale din judeţ. Avem nevoie de muncitori calificaţi şi necalificaţi, cererea agenţilor economici este foarte mare. Aproape săptămânal primim solicitări din partea unor companii multinaţionale care vor să vină la Arad, dar principala lor îngrijorare este lipsa forţei de muncă”, declarase Ando în luna decembrie.