Asociaţia Crescătorilor de Albine din România: Mierea de București ar putea fi un brand. Potențialul urban este extraordinar pentru creșterea albinei

Președintele filialei București-Ilfov a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Marian Pătrașcu, susține că albinele trăiesc foarte bine în Capitală și de aceea consideră că potențialul urban este o resursă pe care noi o pierdem, deşi mierea de Bucureşti ar putea fi chiar un brand, relatează Agerpres.

„Bucureştiul a avut întotdeauna apicultori şi nu puţini. Statisticile arată că în anii ’80 erau în jur de 4.800 de apicultori arondaţi la filiala Municipiului Bucureşti, cu stupinile înregistrate la primărie. Şi nu exagerez, aceşti 4.800 sunt înregistraţi în anuarelele asociaţiei, ori în acest moment numărul este cu totul altul. Acum credem că ar fi timpul să fie luată în serios acea Hotărâre de Consiliu General, unde albina este încadrată că face murdărie. Asociaţia noastră a fost solicitată să recupereze roiurile de albine, pentru că ele au existat întotdeauna şi în mediul urban şi noi o facem mai organizat în ultimii ani cu Patrula Apicolă Urbană. Noi am avut aproximativ 100 de intervenţii în fiecare an şi cu siguranţă acestea reprezintă cam 10% -20% din cele reale. Albina de fapt nu ştie de această Hotărâre de Consiliu şi trăieşte foarte bine în Bucureşti”, a spus Marian Pătraşcu, prezent la Târgul Naţional al Mierii.

El susţine că mierea albinelor din Bucureşti are un gust deosebit şi diferit faţă de restul mierii şi această resursă ar putea fi valorificată, ca miere de Bucureşti, aşa cum se întâmplă şi în alte capitale europene.

„Ceea ce am observat la ridicarea acestor roiuri – când ne cheamă unii cetăţeni care spun că albinele sunt agresive – constatăm că în unele cazuri albinele sunt acolo poate de zece ani, şi asta se vede după culoarea fagurilor, după mărime. Ca şi familii pierdute, am avut surpriza să constat că instinctul de acumulare este mai puternic decât instinctul de dezvoltare, şi albinele au murit pentru că spaţiul era prea mic, au îndestulat cu miere şi nu au mai avut unde să îşi dezvolte familia. Deci potenţialul urban este extraordinar. Este iarăşi o resursă pe care noi o pierdem deşi ar putea fi chiar un brand mierea de Bucureşti şi nu exagerez. În momentul în care gustăm din acei faguri, mierea este deosebită, şi este păcat că vorbim doar de mierea de salcâm, polifloră sau de floarea soarelui când aici potenţialul este uriaş”, a subliniat Pătraşcu.

În opinia sa, bucureştenii au devenit prietenoşi cu albinele în ultimii ani, înţelegând importanţa acestora, iar când le descoperă în scorburi, guri de ventilaţie ale blocurilor sau podurile caselor solicită să fie salvate.

„În mediul rural suntem dependenţi de Dumnezeu, de precipitaţii, şi de locurile unde sunt irigaţii, pe când Bucureştiul este verde, autorităţile îl irigă şi este păcat că potenţialul acesta este pierdut. Aceste albine trăiesc în scorburi, guri de ventilaţie ale blocurilor, iar oamenii au devenit prietenoşi, s-au obişnuit cu ele şi ne cer să le luăm din aceste zone, dar nu să le omorâm ci să le salvăm. Deci este îmbucurător că lumea înţelege importanţa albinelor”, a afirmat preşedintele filialei apicole.

Marian Pătrașcu a dat şi câteva exemple din cele 100 de intervenţii de recuperare a roiurilor, unul dintre ele fiind cel de la sediul PNL, „unde erau 9 faguri plini cu miere sub balconul din Modrogan”, iar albinele aveau cuibul în pereţii groşi ai clădirii şi nu unul mic, iar un altul în zona Teatrului Naţional, unde s-au găsit peste 20 de faguri în podul unui bloc vechi.

„Cea mai mare reuşită a noastră a fost recuperarea unui roi de albine la 50 de metri de sediul poliţiei locale sector 1 – deci ele nu au deranjat pe nimeni, iar persoana care ne-a semnalat ne-a rugat să le salvăm. Şi am făcut acest lucru şi acum sunt într-un stup de sticlă la muzeul Grigore Antipa, un stup de observaţie, unde sunt mii exponate, fluturi tropicali şi albinele. Ceea ce ne bucură este că familia de albine a crescut faguri în continuare, el este în forma naturală, l-am recuperat cu craca respectivă şi fagurii se dezvoltă. Cel mai sus am văzut albine în Catedrala Mântuirii Neamului, sunt trei inele ornamentale care au spaţii mai mult decât generoase şi este mai mult decât un stup multietajat, care înconjoară catedrala. Erau familii de albine, la 50 de metri înălţime. Cum am spus albinele iubesc Bucureştiul şi este păcat că noi suntem chemaţi să le luam din raiul urban şi să le ducem în ceea ce nu greşesc când spun că ruralul a devenit iad pentru albine. Acest lucru arată că peste tot în Bucureşti este un potenţial extraordinar şi credem că şi prin activitatea pe care am realizat-o noi putem gestiona albina în Bucureşti”, a spus Pătraşcu.

De altfel, Comisia Europeană recomandă efectuarea albinăritului în toate marile oraşe, iar acest lucru se întâmplă şi în Paris, Zurich, Berna sau Viena.

Unul dintre reprezentanţii ACA a dat exemplul Vienei, unde există stupi pe hoteluri, chiar şi la Parlament sau Primărie, iar în hoteluri se serveşte mierea din stupii pe care îi poţi vedea. Sunt 23 de raioane în Viena şi acolo se vorbeşte despre miere de sector, pentru că gusturile sunt într-adevăr diferite. „Sper să nu repetăm greşeala oraşului New York care a avut această interdicţie 27 de ani şi acum îi roagă pe new-yorkezi să crească albine”, a punctat Pătraşcu.

Nu în ultimul rând, acesta a menţionat că filiala Bucureşti a ACA face şi cursuri profesionale de apicultură pentru adulţi, iar în ultima serie organizată au absolvit trei copii, de 15, 16 şi 17 ani.

„Am găsit înţelegere şi suport la agenţia pentru calificări care a făcut derogările de cuviinţă şi copiii au putut susţine examenul, pentru că agenţia se adresează adulţilor”, a mai spus preşedintele filialei Bucureşti-Ilfov.

Marian Pătrașcu a fost prezent la Târgul Naţional al Mierii, organizat de vineri până duminică, de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma apicolă din Băneasa, unde peste 100 de apicultori şi-au prezentat produsele.

Sursa foto: Unsplash/ Benyamin Bohlouli