Bunicii vin alături de nepoţi, părinţii îşi îmbracă copiii în haine moştenite sau cusute special pentru această zi şi împreună celebrează portul popular, credinţa şi tradiţiile locale.
La fel ca în fiecare an, evenimentul a debutat sâmbătă în centrul municipiului Miercurea-Ciuc, unde ansambluri folclorice din întreg judeţul şi sute de spectatori s-au adunat pe platoul din faţa Palatului Administrativ.
Participanţii au trăit bucuria revederii cu prieteni sau cunoştinţe, au dansat împreună, şi-au prezentat costumele cu mândrie şi şi-au exprimat convingerea că tradiţia trebuie transmisă din generaţie în generaţie.
Directorul Teatrului Coregrafic Secuiesc Harghita, András Mihály, este implicat în organizarea evenimentului de aproape trei decenii şi consideră că tradiţia începută în 1931 continuă pentru că reuşeşte să atragă şi noile generaţii.
„Întâlnirea aceasta a fetelor secuience a pornit în 1931 şi eu mă mir cum de ţine şi astăzi. Şi sunt aici tinerii (…) este o generaţie nouă care vine la această întâlnire şi se simt bine. Cred că avem nevoie de (…) sărbătorile în care putem să mergem împreună la biserică, să dansăm împreună, să cântăm împreună. Este important pentru noi ca, tot timpul sau din când în când, să ne punem întrebarea: ‘cine suntem?’. Şi, în aşa fel, ne putem afirma şi ne simţim bine în situaţia asta”, a spus András Mihály.
Primarul comunei Frumoasa şi gazda onorifică a ediţiei din acest an a evenimentului, Fekete Örs, a arătat că întâlnirea este una dintre cele mai importante manifestări ale comunităţii şi o sărbătoare foarte iubită în familia sa.
„Este o manifestare tradiţională foarte frumoasă şi foarte importantă pentru noi, secuii. Suntem mândri de portul nostru popular, suntem mândri de copiii noştri care poartă acest port şi eu cred că dacă putem să ţinem tradiţia noastră, atunci înseamnă că avem un viitor. Şi dacă avem un viitor şi putem să-l dăm copiilor noştri, atunci înseamnă că avem un viitor în ţara asta, în Secuime. Şi eu cred că ăsta e cel mai important, să ţinem la tradiţii, să ţinem la origini şi să ducem mai înainte”, a afirmat Fekete Örs.
El a transmis şi un mesaj celor care ajung pentru prima dată la acest eveniment, pledând pentru buna convieţuire şi respectul reciproc dintre români şi maghiari.
„Eu cred că mesajul cel mai important este să ştie că aici, în inima României, există o mică etnie care ţine la obiceiuri, la portul, la rădăcinile sale. Este foarte important să putem arăta acest lucru. Noi, aici, în România, trăim foarte bine cu prietenii noştri români. (…) Dacă avem grijă unii de ceilalţi, eu cred că putem să convieţuim foarte bine şi putem să fim unii lângă ceilalţi în bine şi în pace. Eu cred că asta e cel mai important. Şi să avem grijă de tradiţiile noastre toată lumea”, a arătat primarul comunei Frumoasa.
La eveniment am întâlnit-o şi pe doamna Katalin, în vârstă de 80 ani, care a mărturisit că îmbracă în fiecare an costumul popular din Tomeşti şi vine să se revadă cu persoane din Covasna, judeţul său de origine.
Despre costumul pe care îl poartă a spus că îl va lăsa moştenire uneia dintre nepoatele sale, în speranţa că tradiţia va continua şi în familie.
Lakatos Lehel, din Miercurea-Ciuc, a recunoscut că a început să poarte costumul tradiţional „mai la bătrâneţe”, pentru a se conecta cu tradiţia familiei, şi încearcă să transmită acest obicei şi copiilor. Acesta a subliniat că portul popular secuiesc este purtat frecvent la biserică sau la sărbători, atât de adulţi cât şi de copii.
Pentru Gizella, din localitatea Sândominic, participarea la „Ziua celor o mie de fete secuience” este o tradiţie de familie. Vine la eveniment încă din copilărie, iar acum continuă obiceiul împreună cu propriii copii.
Şi Melinda, din comuna Cârţa, a venit la sărbătoare alături de fiicele sale, în speranţa că acestea vor duce mai departe această tradiţie.
„Pentru noi e important să păstrăm tradiţiile şi să ducem mai departe pentru copiii noştri şi să crească în acelaşi fel cum am crescut noi. Să înceapă să trăiască ei şi să ştie ce înseamnă să fii maghiar, în primul rând. (…) Când eram copil am participat la această manifestare şi am dansat, timp de zece ani de zile, dansuri folclorice maghiare şi am fost foarte, foarte mândră. Şi mi-ar plăcea ca şi fetele mele să fie parte din aceste evenimente şi să danseze la fel cum am dansat şi eu”, a spus Melinda.
Manifestarea atrage în fiecare an numeroşi spectatori, atât din Harghita cât şi din alte judeţe ale ţării.
Unul dintre medicii participanţi la Zilele Spitalului Miercurea-Ciuc, eveniment aflat în derulare, a spus că de câte ori are ocazia vine la acest eveniment deosebit.
„Este un eveniment la care particip de câte ori pot, fiindcă este foarte înălţător să vezi atâţia tineri care încă păstrează tradiţia”, a arătat dr. Zaharia-Kezdi Iringo Erzsébet.
După ce organizatorii manifestării şi reprezentanţii autorităţilor au transmis mesaje participanţilor, grupul folcloric din comuna Frumoasa a deschis evenimentul cu o suită de dansuri tradiţionale, la care i-au invitat să participe şi pe spectatorii prezenţi în centrul oraşului.
Participanţii au pornit apoi într-o procesiune spre Biserica Franciscană din Şumuleu-Ciuc, unde a fost oficiată o slujbă religioasă. Unii dintre membrii grupurilor de păstrare a tradiţiilor au mers spre Şumuleu-Ciuc cu căruţele sau călare, aşa cum făceau odinioară şi strămoşii lor.
După slujbă, procesiunea a continuat spre altarul din Şaua Şumuleului, unde, pe parcursul întregii zile, vor avea loc spectacole susţinute de aproape 30 de grupuri folclorice.
Cei prezenţi sunt invitaţi şi la programe conexe, precum o expoziţie de costume populare, un târg meşteşugăresc, demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale, ateliere de creaţie şi jocuri de îndemânare.
De asemenea, doritorii pot proba costume populare secuieşti şi se pot fotografia îmbrăcaţi în portul tradiţional.
Organizatorii evenimentului sunt Teatrul Coregrafic Secuiesc Harghita, în colaborare cu Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc, Centrul Cultural Judeţean Harghita, Fundaţia ”Ziua celor o mie de fete secuience” şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Sfântu Gheorghe. De asemenea, manifestarea este susţinută şi de alte organizaţii, instituţii şi firme locale.
„Ziua celor o mie de fete secuience” a avut loc pentru prima dată în anul 1931, fiind iniţiată de profesorul şi etnograful maghiar Domokos Pál Péter, din dorinţa de a păstra tradiţiile secuilor.
Interzis în perioada comunistă şi reluat după 1990, evenimentul este un prilej de reafirmare a identităţii comunităţii şi de întărire a legăturilor dintre generaţii.