EXCLUSIV. Motivarea deciziei din al doilea dosar în care puciștii din PNL au înregistrat o victorie împotriva conducerii partidului. Echipa lui Bolojan s-ar fi ales la șefie, prin moțiune, în mod nelegal, conform unui nou Statut care nu era încă aprobat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prin Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, Ilie Bolojan și echipa sa de conducerea formațiunii au ajuns la șefia partidului fără a respecta statutul în vigoare al partidului, se arată într-o decizie din 1 iulie a Tribunalului București.

Prin această decizie, completul de judecată a suspendat efectele unei hotărâri din 19 iunie a Consiliului Național Extraordinar care permitea înlocuirea modalității de alegere a membrilor conducerii, prin vot, pentru fiecare funcție în parte, cu alegerea unei echipe cu un lider.

Decizia de la Tribunalul București, chiar dacă parțială (restul pretențiilor au fost repinse), poate fi catalogată drept al doilea succes al puciștilor în conflictul deschis pe care îl au cu conducerea PNL în frunte cu președintele Ilie Bolojan, după o sentință din 18 iunie, de la Tribunalul Ilfov.

Ambele sentințe, pronunțate în regim de urgență, ca urmare a unor acțiuni de ordonanțe președințiale, pot fi atacate de părți cu apel.

Context

Pe fondul negocierilor anevoioase dintre partide pentru formarea unui nou Guvern după demiterea celui în funcție, prin moțiune de cenzură, în luna aprilie, în interiorul PNL a apărut o facțiune favorabilă colaborării cu PSD – una dintre cele două formațiuni care au dărâmat Executivul, deși se afla în alianță la Putere cu liberalii.

Desemnarea ca premier de către președintele Nicușor Dan, fără știrea conducerii PNL, a unui liberal (Adrian Veștea) a cronicizat conflictul, conducerea liberalilor hotărând să nu susțină inițiativa prezidențială și amenințând cu excluderea celor care ar fi dorit să o facă. Mai mult, președintele PNL, Ilie Bolojan, și mare parte dintre lideri au decis resetarea modului de funcționare al partidului, prin decizii luate în cadrul unui Congres Național Extraordinar, derulat pe 21 iunie și convocat prin decizii luate cu două zile mai devreme de un Consiliu Național Extraordinar.

Tabăra adversă, numită generic ”puciști” – peste 20 de parlamentari și câțiva lideri din teritoriu – au atacat la Tribunalele Ilfov și București, în dosare în regim de urgență și pe fond, toate deciziile luate, în acest context, de Biroul Politic Național (15 iunie), Consiliul Național Extraordinar (19 iunie) și Congresul Național Extraordinar (21 iunie), decizii prin care au susținut că li s-a impus în mod nelegal cum să voteze în Parlament, și-au pierdut funcțiile în partid, s-a deschis calea spre a fi excluși și s-a impus, tot nelegal, o nouă conducere a formațiunii, votată ”în bloc”, prin moțiune, spre deosebire de trecut, când era votată fiecare funcție de conducere în parte. O primă victorie a ”puciștilor” a avut loc pe 18 iunie, când Tribunalul Ilfov a decis că nu este legal ca un partid să impună parlamentarilor săi cum să voteze, deoarece aceștia reprezintă poporul, și nu formațiunea din care fac parte.

Într-un al doilea dosar, intentat la Tribunalul București, 18 membri ai taberei ”puciste” (Monica Cristina Anisie, Andrei Baciu, Sorin Mihai Cîmpeanu, Alina Ștefana Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Răzvan Sorin Prișcă, Mihai Sebastian Rusu, George Scarlat, Ionuț Marian Stroe, Mihai Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Dragoș Soare, Adrian Veștea și Hubert Thuma) au intenționat destructurarea celui de-al doilea pas făcut în timpul conflictului de conducerea contestată a PNL: adoptarea, pe 19 iunie, a două decizii de către Consiliul Național Extraordinar în vederea organizării pe 21 iunie a unui Congres Național Extraordinar, cu 2.500 de participanți.

Evenimentul din urmă a fost menit să consolideze la vârf, prin vot popular, echipa care părea să aibă majoritate în rândul membrilor de partid, să confirme poziția anti-PSD și să dea la o parte, până la excludere, pe ”puciști”, unii cu funcții de conducere în structurile naționale sau locale. Acest lucru a și avut loc pe 21 iunie, când echipa Bolojan, formată exclusiv din colegi care îi împărtășesc viziunile, au obținut majoritate în calitate de unici candidați.

În acțiunea prin care au cerut suspendarea provizorie a efectelor celor două decizii din 19 iunie până la soluționarea definitivă a acțiunii de drept comun având ca obiect anularea acestora, ”puciștii” au susținut, pe de o parte, că echipa Bolojan a convocat Congresul Național Extraordinar pentru 21 iunie, cu un număr de 2.500 de delegați, a stabilit elementele de organizare și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor, conform unui nou Statut care însă nu era încă aprobat, și implicit, nu era nici în vigoare, iar, pe de altă parte, a aprobat proiectul de modificare a Statutului.

”(…) Consiliul Național Extraordinar a reglementat elemente esențiale ale procedurii de candidatură, în special termenul pentru depunerea moțiunilor prevăzut la art. 4 din hotărâre, prin raportare la un mecanism procedural reglementat exclusiv de proiectul de modificare a Statutului, iar nu de Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii, singurul act normativ intern aplicabil la acel moment”, au menționat reclamanții.

În mod concret, reproșul lor s-a legat de faptul că, în 2025, partidul a decis ca membrii conducerii să fie aleși prin vot, fiecare în parte, în timp ce în iunie 2026, fără a se respecta pașii procedurali (inclusiv aprobarea de către Tribunalul București), s-a impus reintroducerea sistemului candidaturii pe bază de moțiune, candidatura la președinția formațiunii urmând a fi construită ca moțiune a unui candidat împreună cu o echipă. Pârâții, au mai susținut puciștii, ”nu au urmărit un scop abstract, ci a fost îndreptat, în concret, împotriva reclamanţilor, procedura extraordinară fiind demarată tocmai în vederea înlăturării acestora din partid.”

În timpul procesului, PNL a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea acțiunii din mai multe motive, inclusiv pentru că ”au fost deja convocate și s-au desfășurat Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar, prin urmare, la acest moment, fapte pe deplin consumate, aflate în trecut, independent de soluția care va fi pronunțată în prezentul dosar. (…) Hotărârile adoptate de Consiliul Național Extraordinar și de Congresul Extraordinar – acte juridice de sine stătătoare, distincte de deciziile de convocare – au intrat deja în circuitul juridic intern al partidului, independent de eventuala soluție pronunțată în prezenta cauză, iar suspendarea unor decizii de convocare devenite caduce prin epuizarea completă a obiectului lor nu poate avea niciun efect asupra acestor hotărâri, care nu fac, de altfel, obiectul prezentei cereri.”

Pe fondul criticilor, reprezentanții PNL au afirmat: ”(…) chestiunile procedurale impun o analiză de fond incompatibilă cu procedura sumară aleasă de reclamanți. În realitate, criticile reclamanților vizează aprecieri de oportunitate politică, ori dezacordul personal cu convocarea organelor statutare, iar nu vicii de legalitate procedurală dovedite la o cercetare sumară.”

În final, judecătorul Evelina Oana Vîlcu a decis să suspende efectele primei decizii a Consiliului Național și să respingă acțiunea ”puciștilor” în ceea ce privește a doua decizie.

La primul punct, completul de judecată a confirmat susținerile reclamanților și a stabilit că PNL a încălcat anumiți pași legali pentru  modificările care au dus, apoi, la votarea prin moțiune a echipei lui Ilie Bolojan: ”Hotărârea nr. 1/19.06.2026 a Consiliului Naţional Extraordinar (care prevedea aspectele organizatorice legate de convocarea şi desfăşurarea Congresului Extraordinar din 21.06.2026, inclusiv posibilitatea depunerii de moţiuni, deci, la nivelul aparenţei, în conformitate cu noile modificări ale statutului), apare ca fiind emisă chiar anterior momentului aprobării proiectului Statutului de către Consiliul Naţional Extraordinar şi înaintării acestuia către Congresul Extraordinar, spre ratificare, operaţiuni care s-au efectuat prin Hotărârea nr. 2/ 19.06.2026. (…) din verificările sumare realizate a rezultat că, în aparenţă, proiectul statutului modificat ar fi fost pus în aplicare prin Hotărârea nr. 1/2026, chiar înainte de adoptarea sa de către Consiliul Naţional Extraordinar prin Hotărârea nr. 2/2026.”

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, prin care s-a solicitat suspendarea celei de-a doua hotărâri a Consiliului Naţional Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, tribunalul a decis că reclamanţii nu au făcut dovada îndeplinirii condiţiei aparenţei dreptului: Consiliul Național era organul statutar competent să o adopte (art. 67 și urm. din statut), iar susținerile privind lipsa verificării delegaților/cvorumului nu au fost susținute de niciun minim probatoriu.

După primirea motivării, atât PNL, cât și ”puciștii” o pot ataca cu apel, document ce se va depune la Tribunalul București. Între părți se derulează și al treilea diferend juridic, în care ”puciștii” au contestat legalitatea deciziilor Congresului Național Extraordinar din 21 iunie.

Dosarul în regim de urgență din acestă speță are următorul termen pe 8 iulie.