Asociația Ad Astra denunță fraude sistemice în publicarea articolelor științifice: Au apărut ”fabrici de articole”, sunt recompense de zeci de mii de euro

Ad Astra, o comunitate a cercetătorilor români, avertizează că în România a luat amploare fenomenul articolelor științifice fraudate, publicate de cercetători în pseudo-reviste numite ”fabrici de articole”. Ad Astra arată într-un comunicat că inclusiv membri ai Academiei Române publică articole în astfel de reviste, iar recompensele guvernamentale sunt semnificative, ajungând la zeci de mii de euro anual.

Comunitatea arată că inclusiv Ministerul Cercetării, prin „Gala Cercetării Românești”, a validat cercetători cu tendințe de a publica în edituri dubioase.

Pentru a stopa fenomenul fraudei, Ad Astra propune reevaluarea criteriilor actuale utilizate în evaluarea calității cercetării, atât la nivel de cercetător cât si la nivel de instituție de cercetare. Aceasta include trecerea de la măsurile pur scientometrice, cum ar fi factorii de impact, număr total de articole indiferent de calitatea lor, numărul total de citări ale articolelor unui cercetător, factorul Hirsch, la evaluări holistice și calitative ale contribuțiilor de cercetare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Comunicatul integral Ad Astra:

Asociația Ad Astra își exprimă profunda îngrijorare față de tendința de escaladare a încălcării eticii academice în publicarea articolelor științifice. Doua aspecte în acest sens ies în evidentă și anume:

a) frecvența tot mai mare și „inventivitatea” formelor de frauda în publicare si

b) practică alarmantă de publicare a rezultatelor cercetării în stilul fabricilor de articole („paper mill”). Astfel, un număr tot mai mare de cercetători adoptă aceasta practică incorectă, unii ajungând la performanța ca după o cariera mai mult decât modestă să publice un număr foarte mare de articole, în unele cazuri chiar și peste 100 de articole de cercetare pe an, adică un articol la circa 3 zile!

2. Problematica abordată
2.1 Perspectivă globală
Observăm cu mare îngrijorare tendința de creștere a numărului/proporției articolelor a articolelor care sunt publicate prin proceduri editoriale dubioase, străine de uzanțele curente de evaluare peer- review. Aceste proceduri, care in mod normal durează luni de zile, ajung, prin practicile fabricilor de articole, să fie realizate in câteva săptămâni sau chiar zile. Acest lucru arunca suspiciuni serioase si justificate legate de corectitudinea si obiectivitatea procesului evaluare peer-review. Aceasta situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât nu numai că lipsesc măsurile de contracarare, dar mai mult, sunt premiați protagoniștii acestui fenomen de abatere semnificativă de la normele eticii academice. Astfel stimulentele pentru astfel de practici, inclusiv recompensele bănești, au atins cote alarmante, adesea de zeci de mii de euro/persoană/an.

Un raport recent din „Nature” evidențiază gravitatea acestei probleme, indicând printre altele prezența a sute de mii de articole false în comunitatea științifică. Acest fenomen, aproape inexistent în anul 2000, reprezintă acum valori alarmante fiind in continua creștere in literatura științifică globală. Comunitatea academică globală este din ce în ce mai conștientă de această problemă, semnalând necesitatea unei schimbări către standarde de calitate mai stricte. În acest context, într- un articol recent apărut tot in revista Nature, se menţionează existența in China si actualizarea continua a unei lista de reviste considerate prădătoare si care prezintă o conduită incorectă de manipulare a citărilor. Prin aceasta tehnică autorii încearcă să-și mărească artificial nu numai numărul de citări dar si numărul de articole. Lista denumită „Early Warning Journal List” include in prezent 24 de reviste, dintre care aproape 50% aparțin categoriei „paper mill”.

Asociația Ad Astra trage un semnal de alarma privind cazurile tot mai dese de fraudă in articolele publicate de autorii din România (de exemplu falsificarea imaginilor/figurilor in articolele publicate, fapt care pun sub semnul întrebării validitatea ştiinţifică a întregului articol). Astfel, site- ul PubPeer.com are numeroase semnalări de „articole problemă” suspectate de frauda, un studiu recent arătând că mai mult de două treimi din comentariile si sesizările de pe PubPeer.com sunt legate de un anumit tip de abatere, în principal despre manipularea imaginilor.

Implicații și instituțiile naționale

În România, această tendință îngrijorătoare s-a manifestat sub diferite forme, câștigând din nefericire un avânt semnificativ în ultimii ani.

• Din păcate, universități și instituții academice din țară susțin publicarea de articole, indiferent de calitatea manuscrisului si de seriozitatea revistei căreia se trimite spre publicare manuscrisele. De curând au apărut semnalări si in presa in ceea ce privește aceasta „afacere”, iar conform unui articol PressOne.com un număr foarte mare de universități din țară cel puțin tolerează, dacă nu chiar si încurajează aceste practici. Anul trecut, chiar Consiliul Național al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) s-a sesizat6 (sesizare care a dus la suspendarea temporară a competiției PRECISI 2023) in privința existenței unui număr tot mai mare de articole din categoria „paper mill” pentru care s-au solicitat (si, in mod regretabil, ulterior chiar s-au acordat recompense financiare. Ne întrebam ce măsuri a luat Ministerul Educaţiei pentru contracararea acestui proces îngrijorător. Articole publicate de cadre didactice si cercetători din universitățile menţionate in articolul publicat in PressOne.com5 apar in mod frecvent pe liste de articole fraudate sau suspecte de frauda. Sprijinirea cadrelor de cercetare să publice in reviste cu un sistem îndoielnic de evaluare a articolelor (inclusiv in reviste prădătoare) prin plata taxelor de publicare, nesancționarea cadrelor didactice pentru falsurile din publicațiile lor sau chiar promovarea acestora in poziții de conducere a universităților/facultăților ori coordonarea tezelor de doctorat reprezintă un fenomen de maximă gravitate. O căutare rapidă pe PubPeer.com, site de semnalare a fraudelor si neregulilor in publicații, arată că cercetători sau profesori din cadrul unora dintre universitățile mai sus menţionate, deja sunt protagoniști de trista faima. O modalitate exemplara de reacție la observațiile semnalate pe PubPeer.com se poate găsi aici7, din aceasta putând fi extrase schimbări pozitive in ceea ce privește procesul complex al cercetării, cum a fi: accesul la toate protocoalele experimentale, accesul public la aplicații software (aplicații) și algoritmi, conversia caietelor de laborator în format digital precum si facilitarea vizitelor la laborator pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate.

• Analiza listei de articole publicate de unii dintre membrii activi ai Academiei Romane arata o frecventa neobișnuit de mare de articole publicate in reviste aparținând editurilor MDPI8 si Hindawi9. Aceste două edituri sunt bine-cunoscute pentru agresivitatea politicilor lor editoriale. Deși unele reviste aparținând acestor două edituri au un sistem de peer review corect, totuși proasta reputație a acestora se datorează printre altele numărului ridicat de semnalări pe site- ul PubPeer.com privind fraude si alte pentru probleme de etică legate de articolele publicate. Regretabil, 11 articole având drept autori 4 membrii activi ai Academiei Române sunt semnalate pe PubPeer cu probleme evidente de fraudă. Atragem atenția că aceste aspecte au un potențial crescut de a compromite integritatea și reputația uneia dintre cele mai respectate instituții academice ale națiunii.
• Ministerul Cercetării, Inovației si Digitalizării (MCID): „Gala Cercetării Românești”, eveniment menit să întinerească cercetarea românească, a recunoscut din păcate cercetători cu tendințe de a publica în edituri dubioase, precum MDPI8. La ultima ediție a acestui eveniment, Asociația Ad Astra a observat o minoritate de certe valori a fost complet eclipsată de o majoritate de false valori in cercetare si pentru care calitatea e egala cu numărul de articole de tip „nu-contează-unde- publicam-si-ce-publicam”. Acest lucru ridică îngrijorări serioase cu privire la criteriile utilizate pentru acordarea și recunoașterea contribuțiilor științifice la nivel național.

Apel urgent la acțiune
Cu o alocare de doar 0,12% din PIB pentru cercetare-dezvoltare în 2022, comparativ cu media Uniunii Europene de 0,74%, România se confruntă cu cel mai scăzut nivel de finanțare a cercetării din cadrul UE. Această subfinanțare cronică, printre alte consecințe negative, a dus la o deteriorare semnificativă a mediului de cercetare, la o emigrare masivă a talentelor științifice si din păcate si la apariția fenomenului „paper mill”. Având în vedere aceste evoluții, Asociația Ad Astra îndeamnă la acțiune imediată din partea tuturor părților interesate din comunitatea științifică românească, inclusiv universități, Academia Română, MCID și institutele de cercetare. Solicităm un efort colectiv pentru a opri aceste tendințe îngrijorătoare, care nu numai că subminează integritatea cercetării științifice, ci și creează un precedent periculos pentru generațiile viitoare de cercetători.

Revizuirea criteriilor de evaluare

Un pas crucial în abordarea acestor probleme este reevaluarea criteriilor actuale utilizate în evaluarea calității cercetării, atât la nivel de cercetător cât si la nivel de instituție de cercetare. Aceasta include trecerea de la măsurile pur scientometrice, cum ar fi factorii de impact, număr total de articole indiferent de calitatea lor, numărul total de citări ale articolelor unui cercetător, factorul Hirsch, la evaluări holistice și calitative ale contribuțiilor de cercetare. În acest sens Asociația Ad Astra și-a exprimat in mod public, printr-un comunicat10 susținerea Declarației de la San Francisco privind evaluarea cercetării (DORA), care subliniază necesitatea unor modalități noi evaluarea cercetării, cu un grad de obiectivitate mult mai ridicat. Cerem in mod explicit sprijinirea exclusiv a celor care publică în jurnale de calitate, de top în domeniul lor, a celor care aduc contribuții majore in domeniul lor de activitate, indiferent de numărul absolut de publicații , de factorul lor Hirsch. Pe de altă parte, cerem descurajarea publicării în jurnalele de calitate îndoielnică cu practici editoriale sub un standardele de calitate larg acceptate.

Stabilirea de noi standarde

Este imperativ necesar să instituim și să impunem standarde riguroase și neechivoce pentru procesele de evaluare și publicare științifică. Acest demers necesită o analiză exhaustivă și sistematică a integrității și credibilității revistelor științifice, asigurând astfel transparență totală în procesul de peer-review. De asemenea, considerăm că trebuie implementate măsuri ferme de penalizare pentru cercetătorii ale căror articole încalcă normele etice, incluzând sancțiuni clare și mecanisme de responsabilizare. Această abordare ar trebui să fie însoțită de o campanie de conștientizare în rândul comunității academice, subliniind importanța aderenței la aceste standarde, pentru a menține integritatea și credibilitatea cercetării științifice. Prin aceste acțiuni, vom contribui la asigurarea un mediu academic în care excelența și etică să fie pilonii centrali ai progresului științific.

Concluzie

Asociația Ad Astra se angajează să susțină cele mai înalte standarde de integritate academică și conduită etică în cercetare. Exista și suport legal, și anume directiva 1024/2019 transpusă prin legea 179/2022 prin care se poate cere publicarea datelor aferente studiilor științifice. De asemenea, îndemnăm pe toți cercetătorii din țară să verifice pe PubPeer.com dacă existe articole cu probleme la care sunt autori principali, corespondenți sau coautori, să răspundă adecvat și să corecteze/retracteze articolele respective dacă este cazul. În final, îndemnăm toți membrii comunității științifice din România să ni se alăture în acest demers, asigurându-ne că rezultatele cercetării sunt atât de reputație, cât și de impact. Considerăm că viitorul cercetării științifice românești depinde de acțiunea noastră colectivă de astăzi pentru a susține aceste valori și principii.