Articol elogios la adresa lui Ilie Bolojan în Frankfurter Allgemeine Zeitung: „Bolojan nu s-a limitat la a vorbi despre reforme – el a vorbit serios”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sub un titlu mai degrabă arid – „Vot de neîncredere: Prim-ministrul român Bolojan a fost demis” – cotidinaul german Frankfurter Allgemeine Zeitung publică o analiză privind situația politică din România, în care premierul Ilie Bolojan este descris în termeni deosebit de elogioși, mai rar întâlniți în presa germană la adresa unui politician din România.

Corespondentul pentru Europa de Est al publicației germane, Michael Martens, trece în revistă performanțele realizate până acum de Guvernul Bolojan și descrie cu acuratețe cauzele crizei politice: reformele promovate de Bolojan au stârnit furia partenerului de guvernare, PSD, partid care „reprezintă, mai mult decât orice alt partid din țară, un sistem de corupție și clientelism pe care Bolojan îl respinge”.

Iată textul din Frankdfurter Allgemeine Zeitung:

„Prim-ministrul național-liberal Ilie Bolojan este considerat un reformator care dorește reducerea datoriilor României. Acest lucru nu a fost pe placul unui partener de coaliție.

După o criză care a durat săptămâni întregi, guvernul de coaliție al României a fost demis marți. 281 de deputați au votat în favoarea unei moțiuni de cenzură împotriva cabinetului prim-ministrului național-liberal Ilie Bolojan, un număr cu mult peste minimul necesar de 233. Moțiunea a fost depusă de Partidul Social-Democrat (PSD), care până acum câteva săptămâni făcea parte din guvern, precum și de partidul naționalist „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR).

Deși evoluția viitoare nu este încă previzibilă, datele de referință sunt clare. Dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate – ceea ce nu este deloc inevitabil –, este foarte probabil ca naționaliștii din AUR, sub conducerea președintelui lor George Simion, să iasă din ele ca cea mai puternică forță, cu o diferență considerabilă. AUR conduce de luni de zile în toate sondajele și se bucură de o susținere stabilă de aproximativ 35%.

În afară de sloganurile sale privind România Mare, care i-au adus interdicția de a intra în Republica Moldova vecină, Simion mizează în special pe populismul economic și pe critici bine dozate la adresa „eurocraților” de la Bruxelles. În plus, el promite să-l numească pe teoreticianul conspirațiionist prorus Călin Georgescu în funcția de șef al guvernului.

Constrângerile economice vor rămâne

În culise, Simion și Georgescu sunt de fapt dușmani. Totuși, Georgescu, care a câștigat în 2024 primul tur al alegerilor prezidențiale anulate ulterior în circumstanțe discutabile, este popular în rândul unei părți a populației ca un outsider presupus departe de politică. Simion încearcă să câștige puncte prezentându-l ca potențial șef de guvern.

Însă oricine va guverna în viitor la București se va confrunta cu constrângeri economice care vor impune limite stricte oricărei coaliții. Conform Eurostat, agenția europeană de statistică, România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% – de departe cel mai mare dintre toate statele UE. În 2025, potrivit Eurostat, guvernul a încheiat anul cu un deficit de 7,3% – încă cea mai mare gaură bugetară din UE. Totuși, s-a reușit reducerea semnificativă a deficitului în decursul unui an.

Acest lucru se datorează în primul rând lui Bolojan. În calitate de primar de multă vreme al orașului Oradea, din vestul României, acesta devenise o vedetă printre politicienii locali români. Datorită reformelor sale de succes, combinate cu o politică bugetară solidă, Oradea a cunoscut o puternică ascensiune, fapt care a atras atenția la nivel național.

Bolojan a declarat război corupției

Bolojan era considerat omul potrivit pentru a reduce deficitul bugetar al României și pentru a preveni iminenta incapacitate de plată a țării. În același timp, Bolojan, a cărui integritate personală nu a fost niciodată pusă la îndoială în mod credibil de adversarii săi politici, a declarat război corupției.

Într-un interviu acordat ziarului F.A.Z. în ianuarie anul acesta la București, el a propus, de exemplu, eliminarea termenului de prescripție pentru cazurile de corupție deosebit de grave și limitarea posibilității de a muta judecătorii în timpul proceselor în curs fără motive întemeiate. Prin această metodă, în România, inculpații cu posibilități financiare din cazurile de corupție – probabil prin mituirea unor funcționari corupți din administrația justiției – reușesc de ani de zile să tragă de timp în procese până când acuzațiile se prescriu. Bolojan a cerut justiției să pună capăt acestei situații și a avertizat: „Dacă justiția nu poate remedia aceste deficiențe din proprie inițiativă, puterea politică trebuie să adopte legi în acest sens.”

Bolojan dorea, de asemenea, să pună capăt risipei banilor contribuabililor în companiile de stat cu deficit cronic. Guvernele anterioare abuzaseră în mod sistematic de controlul pe care îl exercitau asupra acestor companii pentru a-și asigura posturi bine remunerate în consiliile de administrație sau funcții în organisme care existau doar pe hârtie.

Bolojan a anunțat, printre altele, privatizarea companiei aeriene TAROM, care înregistra pierderi de mulți ani. În aprilie, Oana Gheorghiu, adjuncta lui Bolojan în cadrul guvernului, a declarat că în România există peste 1500 de companii de stat care aduc statului pierderi echivalente cu peste două miliarde de euro pe an.

Bolojan nu s-a limitat la a vorbi despre reforme – el a vorbit serios

Bolojan a dorit să elimine vechile obiceiuri și în justiție, unde, din cauza unor reglementări dubioase, se plătesc pensii care depășesc ultimele salarii regulate, uneori după doar 25 de ani de vechime. Privilegiile unor funcționari din justiție au devenit „insuportabile” pentru societate, a subliniat Bolojan. Din cauza acestor anunțuri, el a fost adesea comparat cu argentinianul Javier Milei. Ca și cum ar folosi o drujbă, se spunea uneori cu dispreț, alteori cu admirație, Bolojan luptă împotriva sinecurilor și a beneficiilor nejustificate.

Faptul că vorbește serios este demonstrat nu doar de scăderea concretă a deficitului, care urmează să se reducă în continuare în acest an la aproximativ 6,4%. O altă dovadă că Bolojan nu s-a limitat la a anunța reformele, ci a încercat cu adevărat să le pună în aplicare, este reacția celui mai mare partener de coaliție al său, care i-a retras încrederea. „Partidul Social Democrat” din România reprezintă, mai mult decât orice alt partid din țară, un sistem de corupție și clientelism pe care Bolojan îl respinge.

De luni de zile, social-democrații români, sub conducerea președintelui lor Sorin Grindeanu, a secretarului general Claudiu Manda și a influentei sale soții, Olguța Vasilescu, vicepreședintă a partidului, au combătut toate reformele reale cu o rezistență obstrucționistă în culise și cu critici populiste. De fapt, „modelul de succes” al PSD se bazează de zeci de ani pe lipsa de transparență și pe „deturnarea” fondurilor de stat, precum și a subvențiilor europene considerabile, în propriul beneficiu.

Pentru că fondurile europene ar trebui să curgă în continuare, PSD a comunicat în repetate rânduri că nu dorește să destrame coaliția de patru partide de la București, ci doar să scape de Bolojan. Cu un șef de guvern mai puțin problematic în materie de corupție, chiar și din rândurile Partidului Național Liberal al lui Bolojan, ar fi fost probabil dispuși să continue cooperarea”.