Anunțuri false de angajare: Cât de mare este riscul de a fi înșelat în Europa?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Conform unui nou studiu, aproape unul din trei recrutori este victima furtului de identitate, iar tinerii din Generația Z cad pradă anunțurilor false de locuri de muncă care „par prea rare pentru a fi ratate”, în ciuda semnalelor de alarmă evidente, relatează Euronews.

Anunțurile false de angajare au devenit o problemă gravă în Europa, noi cazuri fiind raportate în mod regulat pe tot continentul.

În ultimii ani, Europol și guvernele naționale au îndemnat persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să fie extrem de prudente, pe fondul unei creșteri semnificative a tentativelor de fraudă, în special pe platformele online.

Deoarece inteligența artificială și deepfake-urile fac ca amenințările să fie și mai greu de detectat, LinkedIn a investigat problema și a constatat că aproape unul din trei recrutori din Marea Britanie și Germania a suferit furt de identitate cu scopul de a înșela potențialii candidați.

Cercetarea a fost realizată pe un total de 4.000 de persoane și a fost împărtășită cu Europe in Motion.

Cum își desfășoară escrocii activitatea?

Principala tactică folosită de escroci este aceea de a cere victimelor să plătească în avans diverse taxe — în special pentru locuri de muncă în străinătate care nu există.

Pretextele sunt diverse, de la verificarea antecedentelor la taxele de solicitare a vizei și costurile de formare și integrare, precum și echipamente precum telefoane și laptopuri.

Aproximativ 43% dintre persoanele din Generația Z care caută un loc de muncă în Marea Britanie au declarat că au fost pe punctul de a cădea victime ale unor escrocherii legate de locuri de muncă în general, în timp ce 31% au afirmat că au fost efectiv escrocați.

Cifrele sunt puțin mai mici, dar totuși semnificative în Germania, unde aproximativ unul din trei candidați din Generația Z afirmă că a fost pe punctul de a fi escrocat.

Cine sunt victimele cele mai vulnerabile?

Preocupările legate de lipsa locurilor de muncă sporesc și mai mult riscul.

Chiar dacă tinerii candidați au adesea competențe digitale solide, mulți dintre ei ignoră semnalele de alarmă din cauza fricii de a pierde oportunități și a costului ridicat al vieții, ceea ce face ca generația Z să fie de 3,7 ori mai expusă riscului de a fi înșelată decât generația X, potrivit studiului LinkedIn.

Acest lucru este în concordanță și cu alte rapoarte care indică faptul că tinerii sunt grupul „preferat” al escrocilor.

„În toată Europa, observăm un mediu de angajare mai dificil, cu o scădere a angajărilor pe multe piețe europene. Acest lucru poate face ca persoanele în căutarea unui loc de muncă să fie mai vulnerabile”, declară pentru Europe in Motion Oscar Rodriguez, vicepreședinte al departamentului Product Trust la LinkedIn.

„Urgența poate determina persoanele în căutarea unui loc de muncă să treacă cu vederea unele semnale de alarmă obișnuite, și de aceea investim în instrumente și măsuri de protecție care ajută membrii să ia decizii mai informate cu privire la credibilitate și adăugăm pași pentru a-i încuraja pe membri să ia o pauză și să reflecteze pe parcursul căutării unui loc de muncă.”

În prezent, peste 100 de milioane de profesioniști și peste 700.000 de recrutori și-au verificat profilurile pe LinkedIn.

Ce semnale de alarmă ar trebui să căutați?

Pe lângă orice plăți în avans sau lipsa unui context suficient pe parcursul comunicării, candidații ar trebui să fie atenți la recrutorii care solicită informații sensibile încă din primele etape ale procesului de selecție și care vă grăbesc excesiv să luați o decizie.

Mai presus de toate, este esențial să consultați site-ul web al companiei pentru a verifica legitimitatea acesteia, precum și existența postului vacant și a recrutorului, înainte de a trece la etapa de aplicare.

În cercetarea sa, LinkedIn a constatat că aproape jumătate dintre recrutorii din Marea Britanie și Germania au fost contactați în mod proactiv de către persoanele în căutarea unui loc de muncă pentru a verifica dacă un post era real.

Marea majoritate a recrutorilor (67%) recunosc, totuși, că a devenit mai dificil să construiască încredere.

De aceea, „mulți sunt, de asemenea, mai transparenți cu privire la post, companie și proces încă de la început”, spune Rodriguez, deoarece știu că candidații analizează mai atent mesajele primite.

Unde sunt oamenii cei mai expuși riscului și care este impactul financiar?

Un alt studiu, realizat de compania de tehnologie financiară Revolut, a analizat amploarea înșelătoriilor legate de locuri de muncă în raport cu toate înșelătoriile raportate companiei în mai multe țări europene.

Deși rata nu este la fel de mare ca în cazul altor tipuri de fraude, cum ar fi cele legate de achiziții sau investiții, cererile false reprezintă totuși o pondere semnificativă.

România se află pe primul loc, cu aproape o cincime din totalul înșelătoriilor, urmată de Spania (12%) și Marea Britanie (8%), în timp ce majoritatea țărilor se situează în jurul valorii de 4% sau 5%.

Cu toate acestea, impactul financiar al tuturor înșelătoriilor este mult mai mare decât ar putea sugera numărul total de cazuri, ajungând în medie la 10 % în țările incluse în studiu.

În cele mai grave cazuri, înșelătoriile legate de angajare reprezintă 20 % din totalul pierderilor financiare cauzate de înșelătorii în Portugalia, 19 % în Regatul Unit, 18 % în Italia și câte 16 % în Germania și România.