G4Media.ro

Antony Blinken este în turneu în Africa pentru a încerca să adapteze…

Sursa foto: Unsplash / James Wiseman

Antony Blinken este în turneu în Africa pentru a încerca să adapteze strategia SUA pe continentul care se apleacă tot mai mult spre China și Rusia

Analiză Le Monde, citată de Rador Radio România:

De la lovitura de stat din Niger și după apropierea juntei de Rusia, sistemul militar american în Africa a fost slăbit. Ca răspuns, secretarul de stat face o vizită fără precedent în patru țări pentru a demonstra o consolidare a cooperării în materie de securitate.

Cum să rămâi influent pe un continent în plină diversificare a parteneriatelor sale, atât economice, cât și de securitate, din care Rusia și China par a fi primii beneficiari? Chestiunea se află în centrul turneului african al secretarului de stat american, Antony Blinken, care ar urma să desfășoare de luni, 22 ianuarie, până vineri, 26 ianuarie, o vizită în Capul Verde, Coasta de Fildeș, Nigeria și Angola, țări din Africa de Vest. Până acum Washingtonul, în special sub administrația Trump, și-a concentrat eforturile diplomatice asupra Sudanului și a acțiunilor militare în Marea Roșie.

După o scurtă escală la Praia, capitala Capului Verde, un arhipelag descris de Blinken drept un „model de stabilitate” în cadrul unei Africii de Vest confruntate cu o succesiune de lovituri de stat din 2020 încoace, secretarul de stat a aterizat luni după-amiază în Abidjan, capitala economică a Coastei de Fildeș. „Ne vom implica la maximum în Africa”, a declarat Blinken, repetând astfel cuvintele președintelui Joe Biden, care însă nu și-a îndeplinit promisiunea de a vizita continentul în 2023.

La câteva zile după vizita omologul său chinez, Wang Yi, la Abidjan, acest popas ivorian poate fi văzut ca un răspuns la influența tot mai mare a Beijingului. Într-un context de schimbare a amenințării jihadiste din Sahel către nordul țărilor din Golful Guineei, provocările acestui turneu sunt, totuși, legate mai ales de securitate.

Blinken „se va asigura că aceste țări acționează pe toate fronturile pentru a-și consolida societățile și pentru a lupta împotriva extinderii amenințării teroriste pe care o observăm în Sahel”, a rezumat Molly Phee, subsecretar de stat pentru Africa, în timpul unui briefing de presă din 18 ianuarie.

Acest turneu vine într-un moment în care, de la lovitura de stat din Niger din iulie 2023, prezența militară a Washingtonului pe continent a fost în mare măsură limitată. Chiar dacă Statele Unite mai au o bază în Djibouti, cu acces la Marea Roșie, zonele Niamey și Agadez au constituit până acum principalele puncte de pe care forțele americane au decolat dronele și avioanele pentru a urmări rețelele jihadiste și criminale care se întind din sudul Libiei până în Sahel, trecând prin Sudan.

În timpul ultimului său turneu african, din martie 2023, Blinken a venit la Niamey pentru a-și arăta sprijinul față de președintele Mohamed Bazoum, cu care cooperarea în materie de securitate a fost bună. Dar de la răsturnarea acestuia din urmă și de la venirea la putere a unei junte care s-a îndepărtat de aliații săi occidentali – începând cu Franța – pentru a se apropia de Moscova în dezvoltarea cooperării militare, „Statele Unite se află într-un impas”, după cum notează cercetătorul american Michael Shurkin. Operațiunile militare din Niger au fost reduse la strictul minim.

Pentru acest fost analist CIA, acum director de program la 14 North Strategies, o firmă de consultanță specializată pe continent, Departamentul de Stat este sfâșiat de strategia de urmat în Niger: „Unii [diplomați] susțin că trebuie să continuăm să negociem cu junta să rămână, și astfel să facă totul pentru a încetini înaintarea rușilor. O altă tendință consideră, dimpotrivă, că Sahelul este pierdut, că trebuie să subliniem respectul pentru democrație și să ne retragem spre țările din Golful Guineei, percepute ca parteneri de securitate mai de încredere”.

Mai multe articole publicate în ultimele săptămâni în presa americană – în special în Wall Street Journal din 3 ianuarie – asigură că Statele Unite sunt angajate în „discuții preliminare” cu țări precum Ghana, Benin și Coasta de Fildeș, pentru a transfera acolo o parte din drone. Niciun oficial american nu a confirmat public această informație. Dar interesul Washingtonului de a-și extinde acțiunea în țările din Golful Guineei există, Le Monde a reușit să facă referințe încrucișate cu mai multe surse occidentale.

Dacă acest lucru s-ar concretiza, ar permite în primul rând Statelor Unite să își adapteze prezența la legislația lor. Din punct de vedere legal, Washingtonului i se interzice să ofere ajutor financiar direct guvernului unei țări al cărei președinte ales a fost destituit printr-o lovitură de stat. De asemenea, se obișnuiește ca Statele Unite să suspende cooperarea militară după un puci, așa cum au făcut-o în Niger, fără însă să-și fi retras toți soldații din țară.

Cât timp va fi tolerată prezența militară a Washingtonului de către regimul nigerian în aceste condiții? Printre unii aleși ai Congresului și în cadrul administrației americane, îngrijorarea este din ce în ce mai mare legat de posibilitatea de a ajunge într-o situație similară cu cea a forțelor franceze, împinse spre ieșirea din Niger la sfârșitul anului 2023 după ce au fost alungate din Mali în 2022 și din Burkina Faso în 2023.

Aceste tensiuni privind strategia americană pe continent se reflectă și în sumele ajutoarelor financiar. De câțiva ani, ajutorul civil și militar pentru Africa s-a ridicat la aproximativ 8 miliarde de dolari pe an (7,34 miliarde de euro), potrivit cifrelor publicate în noiembrie de Serviciul de Cercetare al Congresului. Cu toate acestea, în ciuda unui summit important desfășurat la sfârșitul anului 2022 la Washington, care a reunit reprezentanții a 49 de țări africane și unde s-a remarcat o relansare a cooperării transatlantice, acest pachet ar trebui să fie ușor în scădere în 2024 (– 7%) față de 2022, ca urmare a înmulțirii războaielor și a surselor de tensiune care implică Statele Unite (Ucraina, Orientul Mijlociu, Taiwan).

Pentru a menține influența pe continent cu resurse constante, Washingtonul a trebuit să își revizuiască prioritățile. Ajutorul pentru „creștere economică” a crescut astfel cu aproape 40% față de 2022, ajungând la aproximativ 1,08 miliarde USD, inclusiv 395 milioane USD pentru sprijinirea tranziției climatice. În schimb, cheltuielile pentru securitate și apărare au scăzut cu 5%, ajungând acum la 423 de milioane de dolari. Evoluții care corespund parțial luării în considerare a limitelor abordării securității pe continent. Cu toate acestea, lupta împotriva răspândirii jihadismului rămâne o problemă majoră în ochii Washingtonului. Pentru 2024, administrația americană își asumă astfel să își reducă liniile bugetare alocate luptei împotriva traficului de arme, droguri sau ființe umane, să aloce acești bani luptei împotriva terorismului, al cărui pachet bugetar va crește cu încă 8 milioane de dolari, pentru a ajunge la 53 de milioane. Aproximativ cincisprezece țări africane au în prezent parteneriate militare cu Statele Unite.

Spre deosebire de state europene precum Germania și Italia, americanii sunt mai puțin preocupați de umplerea spațiului gol lăsat de francezi decât de contracararea influenței chineze și ruse pe continent. Pozițiile ocupate în ultimii ani de China în mai multe porturi de pe coasta Atlanticului, din Angola până în Guineea Ecuatorială, îngrijorează Statele Unite. „Suntem într-o nouă fază a jocului de go”, spune un bun expert în acest subiect.

„Astăzi, în Africa, există înainte de toate un război al narațiunilor”, avertizează Thierry Pairault, specialist în China și director de cercetare la Școala de Studii Avansate în Științe Sociale (EHESS): „În prezent, asistăm mai degrabă la o reducere a sumei împrumuturilor din Chinei către Africa, ceea ce înseamnă că Beijingul a înțeles că țările africane s-ar putea să nu ramburseze întotdeauna”.

Perspectiva unui ipotetic pivot american pe fostele teritorii de influență franceză nu stârnește amărăciune oficială la Paris, chiar dacă în cercurile militare se consideră uneori că o mai mare coeziune cu Washington ar fi evitat situația actuală din Niger. „Nu ne aflăm într-o situație în care să spunem că Statele Unite vor să ne fure locul. SUA demonstrează realism, pragmatism și nu ne putem lipsi de ajutorul american în regiune”, conchide o sursă apropiată subiectului. (Traducerea: Ruxandra Lambru)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

1 comentariu

  1. L-a inspirat Iohanis!