Anglia și Țara Galilor au devenit țări în care creștinii sunt minoritari după o creștere cu 44% a numărului de musulmani, conform recensământului/ Leicester și Birmigham, primele orașe cu ”minorități majoritare” (The Guardian)

Anglia și Țara Galilor sunt acum țări cu minorități creștine, potrivit recensământului din 2021, care arată, de asemenea, că Leicester și Birmingham au devenit primele orașe din Marea Britanie care au „majorități minoritare”, transmite The Guardian. 

Recensământul a relevat o scădere de 5,5 milioane a numărului de creștini și o creștere de 1,2 milioane a numărului de persoane care urmează islamul, ceea ce a dus populația musulmană la 3,9 milioane. Schimbările echivalează cu o scădere de 17% a numărului de creștini și o creștere de 44% a numărului de musulmani. Este pentru prima dată într-un recensământ din Anglia și Țara Galilor când mai puțin de jumătate din populație s-a descris ca fiind creștină.

Între timp, 37,2% dintre persoane – 22,2 milioane – au declarat că nu au „nicio religie”, al doilea cel mai frecvent răspuns după cel de creștin. Aceasta înseamnă că, în ultimii 20 de ani, proporția persoanelor care s-au declarat fără religie a crescut de la 14,8%.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Arhiepiscopul de York, Stephen Cottrell, a declarat că rezultatul recensământului „ne lansează o provocare, nu doar de a avea încredere că Dumnezeu își va construi împărăția pe Pământ, ci și de a ne juca rolul de a-l face cunoscut pe Hristos”.

El a adăugat: „Am lăsat în urmă epoca în care mulți oameni se identificau aproape automat ca fiind creștini, dar alte sondaje arată în mod constant că aceiași oameni caută în continuare adevărul spiritual și înțelepciunea și un set de valori după care să trăiască”.

Directorul executiv al Humanists UK, Andrew Copson, a declarat: „Unul dintre cele mai izbitoare lucruri din aceste rezultate ale recensământului este cât de în dezacord este populația cu statul însuși. Niciun alt stat din Europa nu are o configurație religioasă ca la noi în ceea ce privește legislația și politicile publice, având în același timp o populație atât de nereligioasă”.

O analiză realizată de The Guardian arată că zonele cu o proporție mai mare de persoane aparținând minorităților etnice sunt, de asemenea, mai religioase. Iar locurile cu o proporție mai mare de populație albă au, de asemenea, o proporție mai mare de persoane fără religie. Locurile cu cel mai mare număr de persoane care au declarat că nu au nicio religie au fost Caerphilly, Blaenau Gwent și Rhondda Cynon Taf, toate din sudul Țării Galilor, precum și Brighton și Hove și Norwich din Anglia. Acestea s-au numărat printre cele 11 zone în care mai mult de jumătate din populație nu este religioasă, inclusiv Bristol, Hastings din East Sussex și Ashfield din Nottinghamshire, cele mai multe dintre acestea având populații relativ scăzute de minorități etnice.

Locurile cu cel mai mic număr de necredincioși au fost Harrow, Redbridge și Slough, unde aproape două treimi din populație provine din medii etnice minoritare.

Prăbușirea religiei și apariția populațiilor etnice minoritare ca majoritate combinată în conurbații întregi din Anglia și Țara Galilor este relevată de datele privind etnia, religia și limba a aproape 60 de milioane de persoane, colectate în cadrul unui recensământ instantaneu la 21 martie 2021. Oficiul Național de Statistică (ONS) a citat modele diferite de îmbătrânire, fertilitate, mortalitate și migrație ca posibile motive pentru schimbarea profilului religios al țărilor.

În cele două țări, 81,7% din populație este în prezent albă, inclusiv non-britanică, în scădere de la 86% în 2011, 9,3% este britanică asiatică, în creștere de la 7,5%, 2,5% este de culoare, britanică neagră, galeză neagră, caraibiană-africană și africană, în creștere de la 1,8%, iar 1,6% sunt de alte etnii.

Inaugurând o nouă eră de „super diversitate” la nivelul întregului oraș, datele ONS au arătat că 59,1% dintre locuitorii din Leicester provin acum din grupuri etnice minoritare, o mare schimbare față de 1991, când persoanele de culoare și cele aparținând minorităților etnice reprezentau puțin peste un sfert din locuitorii orașului. Populația asiatică din Leicester a devenit bine stabilită după ce 20.000 de persoane s-au stabilit în orașul de producție din East Midlands după ce au fost expulzate din Uganda în 1972.

Persoanele aparținând minorităților etnice reprezintă, de asemenea, mai mult de jumătate din populația din Luton (54,8%) și Birmingham (51,4%), al doilea oraș ca mărime din Marea Britanie, unde, în urmă cu 20 de ani, șapte din zece persoane erau albe. După cel de-al doilea război mondial, populația din Birmingham a crescut datorită imigrației din Caraibe și Asia de Sud, precum și a gujaraților care se aflau în Africa de Est.

Populația de rasă mixtă a crescut cu o jumătate de milion de persoane, ajungând la 1,7 milioane în ultimul deceniu, dar rata de creștere a fost mai lentă decât în deceniul precedent.

Conform Runnymede Trust, un grup de reflecție privind egalitatea rasială, cifrele vor da un nou impuls factorilor de decizie politică în vederea combaterii inegalităților rasiale adânc înrădăcinate, ceea ce înseamnă că persoanele de culoare și cele aparținând minorităților etnice au de 2,5 ori mai multe șanse de a se afla în sărăcie relativă și că scad mai repede și mai mult sub pragul de sărăcie din cauza crizei costului vieții.