Ancheta și frica lui Dragnea de pușcărie, motivele atacării lui Kövesi – expert în Europa de Est, pentru televiziunea austriacă ORF

Ancheta și frica lui Dragnea de pușcărie ar putea fi motivul pentru atacarea lui Kövesi, a declarat politologul Joachim Pranzl de la grupul de cercetare a Europei de Est din cadrul Universității Viena pentru televiziunea austriacă de stat ORF. „Eu nu văd nici un alt motiv pentru care Kövesi să fie atacată la nivel european atât de agresiv și să se facă atâta lobby împotriva ei, înainte de a ști măcar dacă Kövesi ar putea deveni procuror european”, a explicat Pranzl pentru ORF. În opinia sa, lupta energică împotriva nominalizării lui Kövesi este un alt pas către subminarea statului de drept și a justiției, acțiune de subminare care a început în 2016 cu alegerea actualei guvernări. De atunci, în România are loc „subminarea statului de drept, fapt care nu s-a mai întâmplat în această formă niciodată de la aderarea la UE“, mai spune politologul austriac.

Redăm mai jos integral articolul publicat pe site-ul ORF

”Ocuparea funcției de procuror șef european a ajuns un poker politic. Motivul este favorita Laura Codruța Kövesi. Ea și-a făcut un nume ca procuror anticorupție în România, dar a fost demisă de guvern. Acum, Bucureștiul caută cu toată puterea să o împiedice să preia funcția de procuror șef european. Din această funcție, ea ar putea reprezenta un pericol pentru politicienii de la București.

Corupție, spălare de bani, deturnare de fonduri europene. Sunt teme interesante, care intră în competența noului parchetului european. Pe aceste teme Kövesi dispune de o experiență foarte bogată. În timpul mandatului de procuror-șef DNA, jurista de 45 de ani și-a făcut un renume și peste granițele țării. Între 2013 și 2015, a adus zeci de politicieni cu rang înalt și funcționari în fața instanței. Printre aceștia se regăsesc miniștri, primari, judecători, reprezentanți ai clerului.

Se pare că Laura Codruța Kövesi a deranjat prea mult cu lupta anticorupție. Anul trecut, a fost demisă de către guvernul PSD – ALDE. Coaliția a acuzat-o de abuz de putere și management defectuos. Ea ar fi complotat cu serviciul secret românesc. Instituția DNA a fost slăbită după demiterea ei prin tot felul de manevre juridice, mulți procurori din perioada Kövesi fiind demiși.

Cercetări împotriva „Călăului suprem al României“

Kövesi a devenit astfel persona non grata pentru politicieni. Secretarul general al PSD a numit-o „călăul suprem al României“. Fără discuție, Kövesi ar putea prelua o instituție pentru combaterea deturnării fondurilor europene dar Bucureștiul se opune intens. Coaliția de guvernare PSD – ALDE s-a mobilizat de săptămâni bune împotriva ei. Între timp, s-a deschis un dosar penal pe numele lui Kövesi, fiind acuzată de fals în declarații, abuz în serviciu și luare de mită. Acuzațiile vin din partea unui fost deputat PSD care a fugit în Serbia.

În timp ce de la București Kövesi nu e susținută, ea primește sprijin din unele părți ale Uniunii Europene. Joi, comisia competentă din Parlamentul European a votat cu majoritate mare în favoarea preluării de către Kövesi a funcției de procuror șef european. Și comisia de experți condusă de jurista austriacă Ulrike Haberl-Schwarz a recomandat-o pe Kövesi ca fiind candidatul potrivit.

Mai puțin clară este situația din Consiliul format din miniștrii de justiție din UE. La votul secret dat la nivelul ambasadorilor, Kövesi a ieșit doar pe locul doi, fiind depășită de concurentul ei francez Jean-Francois Bohnert. Conform unui raport al Euractiv, au votat împotriva lui Kövesi România, Bulgaria, Polonia și Ungaria.

Expert: Următorul pas în subminarea statului de drept

Pentru politologul Joachim Pranzl de la grupul de cercetare a Europei de Est din cadrul Universității Viena, lupta energică împotriva nominalizării lui Kövesi este un alt pas către subminarea statului de drept si a justiției, acțiune de subminare care a început în 2016 cu alegerea actualei guvernări. De atunci în România are loc „subminarea statului de drept, fapt care nu s-a mai întâmplat în această formă niciodată de la aderarea la UE“, a declarat Pranzl pentru ORF.

Și el crede că, în realitate, cel care trage sforile în România este președintele PSD Liviu Dragnea. Dragnea este condamnat penal și din acest motiv nu poate ocupa funcția de prim-ministru iar DNA, sub conducerea lui Kövesi, a demarat anchete împotriva lui. Acuzația este că o firmă de construcții controlată de Dragnea a primit fonduri europene și le-a deturnat în stil mare.

Ancheta și frica lui Dragnea de pușcărie ar putea fi, conform lui Pranzl, motivul pentru atacarea lui Kövesi: „Eu nu văd nici un alt motiv pentru care Kövesi să fie atacată la nivel european atât de agresiv și să se facă atâta lobby împotriva ei, înainte de a ști măcar dacă Kövesi ar putea ajunge procuror european.“

În același timp, România ocupă președinția Consiliului Uniunii Europene. Guvernul are în vedere faptul că are în față un super an electoral. Au loc alegeri pentru Parlamentul European și alegeri prezidențiale. Anul viitor au loc alegeri locale și parlamentare.

Dilema pentru Social-Democrații europeni

Apropo de alegerile europene: pentru social-democrații europeni, problemele României în domeniul justiției devin tot mai mult o povară. Ca o provocare deosebită este faptul că nou înființata Secție specială de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ) a demarat o anchetă împotriva lui Frans Timmermans, vice-președintele Comisiei Europene cât și Spitzenkanditat-ul social-democrațiilor pentru alegerile europene.

Conform Spitzenkandidat-ului SPÖ (partidul social-democrat din Austria) Andreas Schieder, celor la PSD le-a fost dat un ultimatum la congresul european al social-democraților ce a avut loc la sfârșitul lui februarie la Madrid. României i s-a spus să anuleze măsurile din justiție „sau trebuie să plecați“ (din familia socialiștilor european nr), a declarat Schieder pentru agenția de presă austriacă.

În legătură cu România, grupul alianța progresivă a social-democrațiilor în Parlamentul European se află într-o poziție similară cu Partidul Popular European (PPE) care dezbate modul corect de a gestiona relația cu puternicul partid FIDESZ. Ambele partide sunt considerate coloane importante pentru grupurile lor europene. România are în grupul S&D 13 parlamentari.

Viitorul lui Kövesi, încă nesigur

Ce se întâmplă cu Kövesi și cu Parchetul European se va decide înainte de europarlamentare. Pasul următor: statele trebuie să se înțeleagă cu privire la un candidat sau o candidată. Joi se întâlnesc reprezentanții PE și ai Consiliului. Kövesi a fost citată în fața secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție în aceeași zi.

Candidatul mai trebuie votat apoi în Parlament cu majoritate simplă.

Parchetul European trebuie să-și înceapă treaba la sfârșitul lui 2020 în Luxemburg și să investigheze infracțiuni referitoare la fonduri europene. Va avea competență totuși doar în 22 de state: Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Polonia, Suedia și Ungaria nu au aderat la acest proiect.”

Sursa: ORF Traducerea: G4Media.ro